Reprezentarea convenţională în faţa instanţei de judecată, în cazul persoanei juridice, poate fi făcută numai prin consilier juridic sau avocat.
Această prevedere este reglementată în art. 84 alin. 1) C. procedură civilă, alineat care a constituit, potrivit ştirilor juridice, motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că textul de lege criticat limitează posibilitatea reprezentării convenţionale a persoanelor juridice exclusiv la reprezentarea prin avocat sau consilier juridic în faţa oricăror instanţe, nefiind permisă reprezentarea convenţională prin altă persoană juridică, aceasta din urmă reprezentată prin avocat sau consilier juridic, deşi în cazul persoanelor fizice nu există limitări similare ale reprezentării convenţionale.
Se apreciază că se instituie o discriminare între persoanele fizice şi cele juridice în ce priveşte modul de reglementare a reprezentării convenţionale în faţa instanţelor de judecată. Astfel, în cazul persoanei fizice nu există limitări cu privire la alegerea mandatarului convenţional, care poate fi şi o persoană juridică, de vreme ce art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu cuprinde nicio interdicţie privind reprezentarea, făcând referire la mandatul dat unei alte persoane, fără distincţie între persoanele fizice sau juridice.
Se susţine că, de exemplu, o persoană juridică străină nu ar putea fi reprezentată de propria filială deschisă în România, prin reprezentantul filialei, consilierul juridic al acesteia sau avocatul filialei, ci trebuie să încheie un contract de asistenţă juridică distinct cu un avocat, deşi filiala sa are deja propriul avocat sau un consilier juridic angajat.
Curtea Constituţională reţine că prin faptul că legiuitorul a redus posibilitatea reprezentării convenţionale a persoanelor juridice în faţa instanţelor doar la avocat sau consilier juridic nu este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiţie, de vreme ce reprezentarea convenţională este o simplă facultate, persoanele juridice păstrându-şi permanent, în condiţiile prevederilor de lege ce formează obiectul prezentei excepţii, posibilitatea de a sta în justiţie prin reprezentantul legal.
Prin urmare, în măsura în care nu pot îndeplini exigenţele impuse de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele juridice au posibilitatea de a introduce acţiuni şi de a formula cereri, a ridica excepţii şi a propune probe, precum şi de a efectua orice alt act procesual prin reprezentantul legal.
Astfel, nu se pune problema încălcării dreptului de acces liber la justiţie sau a dreptului la apărare, excepţia de neconstituţionalitate fiind respinsă, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 246/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 602/2017.