gov1Istoria ne-a dovedit că statul, oricât de bine ar fi condus, nu trebuie să dețină puteri absolute și nici să ajungă să dirijeze absolut totul în viața cetățenilor ori a comunităților. Trebuie păstrat un echilibru la nivel decizional. Individul este cel mai capabil să ia deciziile potrivite pentru sine însuși, după cum și hotărârile ce privesc o proprietate privată trebuie lăsate în sarcina celor care o stăpânesc.

În aceeași ordine de idei, nu trebuie pierdut din vedere un lucru: comunitățile locale au o capacitate naturală de a-și direcționa cu eficiență eforturile pentru a-și realiza obiectivele și a proteja interesele membrilor lor.

Descentralizarea administrativă și financiară nu-i o vorbă-n vânt! Puterea decizională în ceea ce privește chestiunile de interes local trebuie preluată și păstrată de către cei mai potriviți să o dețină. Totodată, autoritățile centrale trebuie să fie degrevate de funcția de furnizare a serviciilor, pentru a se dedica funcțiilor de reglementare, monitorizare, control.

În „Monitorul Oficial” 492/2016 a văzut lumina tiparului OUG 42/2016 pentru stabilirea unor măsuri financiare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Prevederile noului act normativ privesc, după cum se va vedea, domenii diverse.

 

Transferul de competențe către autoritățile locale

Au fost efectuate, potrivit recentelor știri juridice, modificări și completări ale Legii-cadru a descentralizării (Legea 125/2006), descentralizare care, actualmente, este definită ca un transfer de competență administrativă și financiară de la nivelul administrației publice centrale la cel al administrației publice locale.

Transferul de competențe de la administrația publică centrală către autoritățile publice locale se va întemeia pe analize de impact și va fi înfăptuit în baza anumitor metodologii și a unor sisteme de indicatori de monitorizare, concepute de către ministere și alte organe ale administrației publice centrale, în cooperare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.

Transferul de competențe de la autoritățile centrale către autoritățile locale va avea mai multe etape. Le vom examina de îndată!

Într-o primă fază, Ministerul Dezvoltării Regionale va elabora „strategia generală de descentralizare”. În cazul în care nu va exista o strategie generală de descentralizare prin care să fie examinată oportunitatea transferului de competențe de la nivelul administrației publice centrale către autoritățile administrației publice locale, ministerele și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale vor elabora „strategii sectoriale de descentralizare”.

În etapa a doua, guvernul, ministerele și alte organe de specialitate din administrația publică centrală vor trebui să identifice resursele de trebuință și să stabilească costurile totale legate de competențele ce vor fi transferate, dar și sursele de finanțare bugetară.

În cea de-a treia fază, minsterele și celelalte organe de specialitate din administrația publică centrală vor organiza fazele-pilot în sensul evaluării și a testării impactului pe care îl vor avea soluțiile care au fost propuse în vederea descentralizării competențelor.

Etapa a patra coincide cu elaborarea analizelor de impact ale transferului de competențe, de către ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în vreme ce în etapa a cincia, ministerele și celelalte organe de specialitate din administrația publică centrală vor elabora proiectele de legi sectoriale prin care autorităților administrației publice locale le vor fi transferate noi competențe.

În etapa ultimă va avea loc, după cum putem afla prin consultarea ultimelor noutăți din contabilitate, un transfer de resurse financiare, materiale, de personal, necesare pentru exercitarea competențelor transferate după ce legea sectorială va intra în vigoare.

 

Completarea legii administrației publice locale

Recentul act normativ a adus adăugiri și Legii administrației publice locale (binecunoscuta Lege 215/2001). Una dintre noile prevederi se referă la deliberarea și adoptarea hotărârilor referitoare la alegerea sau eliberarea din funcție a președintelui sau vicepreședintelui consiliului județean.

Astfel, la aceste proceduri vor lua parte și vor vota inclusiv consilierul județean care candidează la funcția de președinte sau vicepreședinte al consiliului județean, precum și președintele ori vicepreședintele a cărui eliberare din funcție urmează a fi supusă votului.

De asemenea, la deliberarea și adoptarea hotărârilor ce se referă la alegerea ori la înlăturarea din funcție a unui viceprimar va lua parte și va vota inclusiv acel consilier local care candidează la funcția de viceprimar sau, când va fi cazul, viceprimarul a cărui schimbare din funcție a fost propusă în respectiva ședință.

 

Modificarea OG de înființare a CNI

Noua OUG a adus și modificări ale Ordonanței privind înființarea Companiei Naționale de Investiții (OG 25/2001). Din ultimele noutăți legislative rezultă că pentru asistența tehnică pe care o asigură CNI în direcția pregătirii și a derulării programelor de investiții, aici fiind inclusă și plata celor care se ocupă de supraveghere pe durata înfăptuirii programelor, vor fi prevăzute cheltuieli forfetate în cuantum de 5 procente din valoarea lucrărilor de construcții și montaj, în devizul general al lucrării.

De asemenea, în devizul general al lucrării vor fi prevăzute cheltuieli forfetare în valoare de 5 procente din valoarea devizului pentru asistența tehnică asigurată de către CNI în scopul pregătirii și derulării programelor de lucrări de reparații curente și capitale, consolidări și alte lucrări de acest soi, fiind incluse aici mijloacele necesare plății persoanelor responsabile de supravegherea exercitată pe durata efectuării lucrărilor.

Sub numele de „obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor” vor fi definite, conform noului act normativ, orice tipuri de construcții realizate în scopul satisfacerii trebuințelor materiale și spirituale ale comunităților locale, inclusiv la nivel național.

Calitatea de beneficiari, în sensul OG 25/2001 (privind înființarea CNI) o vor putea avea statul, prin autoritățile administrației publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale ori alte instituții de interes public național, inclusiv persoanele fizice și juridice în cazul subprogramului „Lucrări în primă urgență”.

 

100 de microbuze vor ajunge dincolo de Prut

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a fost autorizat ca, în acest an, să cumpere 100 de microbuze, pentru a fi donate guvernului Republicii Moldova. Spre asigurarea sumelor necesare achiziționării acestor microbuze, Ministerul Dezvoltării Regionale va efectua, potrivit ultimelor știri din contabilitate, virări de credite bugetare în tot timpul anului, prin derogare de la prevederile Legii 500 privind finanțele publice.

În preambulul actului normativ se vorbește despre „buna vecinătate”, despre dorința consolidării raporturilor cu Republica Moldova „prin intensificarea cooperării bilaterale” sau de „modalitățile optime de valorificare a potențialului investițional”. Sunt elemente bine punctate, mai presus de care se află, însă, relația unică dintre România și sora sa de dincolo de Prut.

Indiferent cât de strânsă ar fi prietenia dintre România și un alt stat, relația cu Moldova de peste Prut va rămâne mereu una aparte. Odinioară, istoria a preschimbat Prutul în frontieră. Dar Prutul, cu toată apa sa, nu-i poate separa pe frați. Dunăre să fie și tot n-ar putea-o face!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.