justitie2
Independent de faptul că vedem zilnic cum procurorii arestează persoane certate cu legea și am fi tentați să credem că aceștia restabilesc ordinea și înfăptuiesc actul de justiție, realitatea ne contrazice. În România doar judecătorul este cel care înfăptuiește actul de justiție în cadrul ședinței de judecată, locul în care se împarte dreptatea.

Judecătorii și procurorii sunt și ei, la rândul lor, monitorizați de superiori în desfășurarea activității și evaluarea lor profesională este determinată de anumite criterii pe care aceștia au obligația să le îndeplinească. Legiuitorul a stabilit noi criterii în funcție de care activitatea profesională a acestora este monitorizată.

Astfel, în Monitorul Oficial din 18 noiembrie  2015 a fost publicată Hotărârea nr. 1157/2015 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007. Prevederile sale intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

Care sunt criteriile urmărite în procesul de evaluare al judecătorilor?

În evaluarea eficienței activității desfășurate de judecători se urmărește operativitatea cu care sunt soluționate dosarele, stocul de dosare mai vechi de un an sau un an și jumătate, ponderea dosarelor soluționate într-un an și redactările peste termenul legal. Sigur că multe dintre instanțe sunt sufocate de un număr impresionant de dosare, astfel încât durează ceva vreme până când se soluționează cauzele.

Practica a demonstrat faptul că redactarea hotărârilor peste termenul legal de 30 de zile conduce detașat între factorii care duc la trenarea proceselor și punerea în executare a sentințelor. Sunt numeroase cazurile în care redactarea durează peste un an de zile, iar părțile interesate fac o serie de petiții prin care solicită urgentarea redactării, însă, acestea rămân fără rezultat. Probabil că dacă judecătorii ar fi sancționați pecuniar pentru fiecare sentință redactată peste termenul legal, această problemă ar dispărea.

Ca în orice activitate, calitatea muncii prestate este un factor determinant în evaluarea acelei persoane. Și în cazul de față, judecătorii sunt cântăriți și după calitatea activității desfășurate, sens în care se urmărește calitatea redactării hotărârilor judecătorești, conduita în timpul ședinței de judecată și în exercitarea altor îndatoriri profesionale.

Judecătorul trebuie să dea dovadă de integritate, aspect care se apreciază în funcție de încălcările Codului deontologic, de sancțiunile disciplinare rămase definitive în perioada evaluării, de pronunțarea unor soluții de renunțare la urmărirea penală, la aplicarea pedepsei, la amânarea aplicării pedepsei.

Poate mai mult ca în orice altă activitate, judecătorii trebuie să se perfecționeze mereu profesional, sens în care formarea lor profesională continuă este un criteriu în evaluarea lor. Se va urmări disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională sau la alte forme de perfecționare, de a participa la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate și de a merge la activitățile ce au ca scop unificarea practicii judiciare. În plus, vor fi analizate și lucrările și articolele publicate, contribuția adusă la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, activitatea didactică sau cea de formator fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să ducă la depunctarea judecătorului.

Care sunt criteriile urmărite în procesul de evaluare al procurorilor?

Se va analiza activitatea sa în cadrul urmării penale, în sensul verificării soluțiilor date, a calității redactării și motivării soluțiilor, a capacității de interpretare a probelor. Integritatea și formarea profesională continuă vor fi evaluate după aceleași criterii ca la judecători.

Cum se desfășoară evaluarea?

Noutățile legislative precizează faptul că prima evaluare a judecătorilor și procurorilor va avea loc în 2 ani de la publicarea acestui act normativ în Monitorul Oficial, iar următoarele evaluări se vor face la fiecare 3 ani până în luna iunie a anului următor. Rețineți că evaluarea poate avea loc și în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului sau a procurorului, dacă evaluarea este necesară pentru promovarea în funcții de execuție sau numirea în funcții de conducere, dar doar după împlinirea celor 2 sau 3 ani prevăzuți pentru efectuarea evaluării.

Pentru evaluare, comisia va întocmi un dosar pentru fiecare judecător sau procuror în care se vor afla date cu privire la volumul de activitate, la eficiența sa, autoevaluarea, raportul de evaluare, observațiile și obiecțiunile celui evaluat și planul de dezvoltare profesională. Celor evaluați li se vor putea face recomandări dacă se constată anumite deficiențe în activitatea desfășurată.

Noutățile legislative arată că pentru evaluarea calității redactării hotărârilor, judecătorul evaluat va selecționa, anual, cel puțin 5 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puțin mediu, pronunțate în diferite stadii procesuale pe care le consideră relevante pentru activitatea sa. Rețineți că cei din comisie pot selecta, anual, cel mult 5 hotărâri relevante pentru activitatea judecătorului.

Mi se pare extrem de importantă noua prevedere conform căreia pentru evaluarea activității judecătorului în cadrul ședinței de judecată, cel puțin un membru al comisiei de evaluarea asistă anual la cel puțin o ședință de judecată a celui supus evaluării și întocmește un proces-verbal în care menționează abilitățile de comunicare clară și logică și profesionalismul interacțiunii sociale. Pentru o evaluare corectă, ar fi util ca cei din comisie să vină în sala de judecată fără să își anunțe anterior prezența!

În vederea evaluării calității activității profesionale, procurorul evaluat va selecționa, anual, cel puțin 5 lucrări cu obiect diferit pe care le consideră relevante.  În cazul procurorilor care ocupă funcții de conducere, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare minim 5 acte relevante pentru activitatea sa.

Cum se acordă punctajele?

Noutățile legislative prevăd că pentru eficiența și calitatea activității și integritate se acordă maximum 30 de puncte, iar pentru formarea profesională maxim 10 puncte. Calificativul obținut în urma evaluării se va acorda în funcție de punctajul final astfel: de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 puncte – „foarte bine” , de la 70 la 90 de puncte se acordă calificativul „bine”, de la 50 la 70 de puncte se va obține calificativul „satisfăcător” și sub 50 de puncte „nesatisfăcător.”

Se poate contesta rezultatul obținut

Cei nemulțumiți de rezultatul obținut, pot depune o contestație la președintele comisiei, care, în 3 zile, o transmite la CSM cu dosarul de evaluare. Neprezentarea celui în cauză nu împiedică soluționarea contestației. Soluțiile pronunțate pot fi de: admitere a contestației cu consecința modificării raportului de evaluare și acordării unui alt calificativ, desființării raportului de evaluarea și refacerea acestuia sau desființarea raportului dacă evaluarea a fost efectuată înainte de cei 2 sau 3 ani prevăzuți de lege. De asemenea, contestația poate fi respinsă ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă.

Rețineți că soluția pronunțată în cadrul contestației nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat-o.

 Cum va fi afectată calitatea actului de justiție?

Dacă în practică se vor lua măsuri sancționatorii drastice împotriva celor care „uită” cu lunile să redacteze sentințele, au o atitudine ce excede cadrului unei interacțiuni firești cu justițiabilii și avocații în timpul ședințelor de judecată, cred că se va îmbunătății semnificativ calitatea actului de justiție.

Rămâne de văzut!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.