Măsurile preventive aplicabile persoanelor juridice încalcă principiul proporţionalităţii?


Împotriva persoanelor juridice se pot lua anumite măsuri preventive, potrivit art. 493 C. procedură penală.

Astfel judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, la propunerea procurorului, sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară ori instanţa poate dispune, dacă există motive temeinice care justifică suspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi numai pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, una sau mai multe măsuri preventive.

Măsurile care pot fi luate constau în interdicţia iniţierii ori suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice,  interdicţia iniţierii ori suspendarea fuziunii, a divizării sau a reducerii capitalului social al persoanei juridice, începută anterior sau în cursul urmăririi penale, interzicerea unor operaţiuni patrimoniale, susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolvenţa persoanei juridice, interzicerea încheierii anumitor acte juridice, stabilite de organul judiciar, interzicerea desfăşurării activităţilor de natura celor cu ocazia cărora a fost comisă infracţiunea.

Potrivit ştirilor juridice s-a susţinut că aceste prevederi încalcă prevederile constituţionale fiind invocată şi o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la muncă şi protecţia sa socială, la libertatea economică şi la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Se arată că ingerinţa generată de luarea măsurilor preventive faţă de persoanele juridice aduce atingere unor drepturi fundamentale cum ar fi dreptul la muncă şi libertatea economică. Totodată, această ingerinţă încalcă principiul proporţionalităţii consacrat de art. 53 din Constituţie, din care rezultă caracterul excepţional şi temporar al oricărei restrângeri de drepturi şi libertăţi.

Se susţine că articolul menţionat mai sus nu prevede în mod clar perioada de timp în care, în cursul procedurii camerei preliminare şi al judecăţii, trebuie să se verifice dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurilor preventive faţă de persoana juridică şi, de asemenea, nu prevede nici care este durata maximă a măsurilor preventive luate faţă de persoana juridică pentru fiecare fază a procesului penal, inclusiv pentru procedura camerei preliminare, procedură în cursul căreia se află în prezent cauza de faţă.

Curtea Constituţională a reţinut că legea circumstanţiază în termeni lipsiţi de echivoc care anume operaţiuni pot fi interzise, întrucât nu toate operaţiunile patrimoniale duc în mod obiectiv la diminuare, unele dintre acestea având drept consecinţă, dimpotrivă, majorarea activului patrimonial al persoanei juridice. În funcţie de circumstanţele de fapt ale fiecărei speţe, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată poate institui măsura preventivă cea mai adecvată în aşa fel încât să fie asigurată buna desfăşurare a procesului penal.

Măsurile preventive aplicabile persoanei juridice sunt măsuri ce vizează în mod direct libertatea economică şi pot fi luate în cursul urmăririi penale de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, la propunerea procurorului, sau de către judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată, după caz, dacă există motive temeinice care justifică suspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârşit o infracţiune şi numai pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal.

Cu privire la caracterul proporţional al acestei ingerinţe cu cauza care a determinat-o, Curtea constată că se asigură un just echilibru între interesul public şi cel privat. Scopul acestor restrângeri constă atât în prevenirea producerii unor noi pierderi, cât şi în atingerea finalităţii proprii a procesului penal, şi anume tragerea la răspundere penală a persoanei juridice.

Prin urmare, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate, soluţie regăsită în Decizia nr. 34/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 273/2017.