Legea pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei a fost recent supusă unor modificări, potrivit ultimelor ştiri juridice.

Recent, una dintre legile care prevedea modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a fost obiectul unei excepţii de necconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prin articolul unic pct. 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate se abrogă dispoziţiile art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003, ce instituie incompatibilitatea între calitatea de deputat şi senator şi calitatea de comerciant persoană fizică. În acest context se susţine că, în ceea ce priveşte respectarea dispoziţiilor privind adoptarea legii, având în vedere că se reglementează într-o materie ce ţine de statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Or, legea criticată a fost respinsă în integralitatea ei de Senat în şedinţa din data de 27 noiembrie 2017 şi adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 20 decembrie 2017, ceea ce încalcă atât prevederile art. 65 alin. (2) lit. j), cât şi pe cele ale art. 75 din Constituţie.

Prin eliminarea incompatibilităţii unor funcţii sau demnităţi publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei diminuează standardele de integritate, aducând atingere statului de drept consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie.

În ceea ce priveşte incompatibilităţile stabilite prin Legea nr. 161/2003, se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că acestea au rolul de a asigura îndeplinirea cu neutralitate a mandatului de către persoane care exercită o funcţie publică de autoritate, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii şi transparenţei. Incompatibilităţile nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, ci o garanţie de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită anumite mandate.

Curtea Constituţională a reţinut că, în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, autorul obiecţiei de neconstituţionalitate consideră că prin eliminarea incompatibilităţii unor funcţii sau demnităţi publice cu calitatea de comerciant persoană fizică legea dedusă controlului de constituţionalitate, pe de o parte, diminuează standardele de integritate, aducând atingere statului de drept consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie.

Pe de altă parte, apreciază că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (1), potrivit cărora statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună – credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele la care România este parte, ale art. 147 alin. (4) referitor la caracterul general şi obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale şi art. 148 alin. (4), deoarece sunt contrare celor statuate prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la incompatibilităţi, tratatelor internaţionale, respectiv Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, ratificată de România, precum şi obligaţiilor ce decurg din Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, fiind de natură să afecteze activitatea de verificare a incompatibilităţilor de către A.N.I., precum şi să relativizeze cadrul legislativ de integritate, respectiv să vină în contradicţie cu standardele Curţii Constituţionale în materie de integritate.

Prin Decizia nr. 104/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 446/2018 a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt neconstituţionale.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.