Înlesnirea practicării prostituţiei săvârşită asupra a două sau mai multe persoane, o singură infracţiune sau concurs?


justitie1-1Dispoziţiile legii penale incriminează infracţiunea de proxenetism. Art. 213 C. penal reţine că “Determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, iar “În cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituţiei s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi“.

Aceste prevederi au întâmpinat mai multe probleme de interpretare iar pentru lămurirea lor a fost sesizată Înaltă Curtea de Casaţie şi Justiţieîn în vederea dezlegării de principiu a chestiunii de drept dacă în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal – în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal.

Care sunt dificultăţile apărute în practică?

Potrivit ştirilor juridice, în practică au existat două opinii.

Prima este în sensul că, în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi una minoră, sunt întrunite elementele constitutive ale unei singure infracţiuni de proxenetism, în varianta agravată prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal. S-a apreciat că pluralitatea subiecţilor pasivi nu determină o pluralitate de infracţiuni.

În cea de-a doua opinie s-a arătat că, în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal, în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, săvârşirea faptelor faţă de o persoană majoră şi de una minoră, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, conduce la întrunirea elementelor constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, adică a concursului de infracţiuni. Se consideră că formularea din art. 213 alin. (1) din Codul penal “de către una sau mai multe persoane” conduce la concluzia că numărul subiecţilor pasivi, indiferent de modalitatea de săvârşire a infracţiunii, caracterizează doar pericolul social al faptelor săvârşite, constituie element de circumstanţiere şi nu conduce la reţinerea mai multor infracţiuni.

Care este Decizia ICCJ?

Curtea în Decizia nr. 20/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/2016, reaminteşte că faţă de vechea incriminare a proxenetismului (art. 329 din Codul penal din 1969), în Codul penal actual se prevede că determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei poate avea ca subiect pasiv una sau mai multe persoane, fără ca această împrejurare să aibă vreo influenţă în a caracteriza activitatea infracţională ca fiind o infracţiune unică. Numărul persoanelor “exploatate” are ca efect firesc agravarea răspunderii făptuitorului între limitele speciale de pedeapsă. Aşadar, în cazul în care infracţiunea de proxenetism se săvârşeşte asupra mai multor subiecţi pasivi, persoane majore, fapta este tipică în forma unităţii.

Iar aceeaşi este situaţia şi în cazul în care victimele sunt minore întrucât dispoziţiile art. 213 alin. (3) din Codul penal trimit la alin. (1) şi, respectiv, la alin. (2) ale aceluiaşi articol, stabilind doar limite majorate ale pedepselor în acest caz.

Trebuie să avem în vedere modul şi situaţia în care s-a săvărşit infracţiunea. În cazul în care infracţiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituţiei, se săvârşeşte asupra a două sau mai multe persoane vătămate majore şi minore, în “aceeaşi împrejurare“, se va reţine o singură infracţiune de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal, în formă simplă.
Iar ori de câte ori infracţiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituţiei, se săvârşeşte asupra a două sau mai multe persoane vătămate majore şi/sau minore, fără legătură între ele, sa va reţine un concurs de infracţiuni, prevăzut de art. 213 alin. (1), art. 213 alin. (3) sau art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal, după caz, cu reţinerea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Codul penal.

În concluzie este foarte important momentul şi modul de săvârşire a infracţiunii pentru a delimita cele două situaţii de mai sus, din acest motiv este important ca toate circumstanţele cauzei să fie cunoscute.