Cineva spunea, odată, că iscusința financiară este dovedită prin modul în care sunt administrați banii deținuți deja, nu neapărat prin îmbogățirea ușoară și rapidă. Pe de altă parte, Balzac era de părere că banul câștigat prea lesne, lesne se va duce. Sunt banii obținuți din împrumuturi, în sectorul public, „câștigați” cam prea lesne, fără efort? Unii ar zice că da!

Despre stat se spune că nu prea poate da faliment. Remediul clasic pentru o vistierie goală constă în împrumuturi externe și biruri mărite, făcute cadou populației și operatorilor economici.

Pentru unitățile administrativ-teritoriale, prima soluție utilizată în caz de impas financiar este solicitarea de ajutor de la stat. Cum, în ultima vreme, anumite tipuri de cheltuieli au tot crescut, la nivelul multor unități administrativ-teritoriale se manifestă nevoia unor împrumuturi. Nu demult, s-a decis, la nivel central, că se impune ca unităților administrativ-teritoriale să li se permită „contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare”, oferite de către stat.

În calitate de creditor, datoria statului este să se asigure, în primul rând, că rambursarea nu va fi imposibilă pentru cel împrumutat. Că rambursarea va avea loc fără întârzieri. Dar și să se asigure că banul împrumutat nu va fi cheltuit într-un mod necugetat sau chiar în scopuri dubioase, la nivel local.

În „Monitorul Oficial” 207/2018 a văzut lumina tiparului OUG 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru completarea art. 63 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale.

Prin noul act normativ se acordă unităților administrativ-teritoriale posibilitatea de-a solicita, în anul 2018, acordarea unor împrumuturi din venituri obținute din privatizare, înregistrate în contul curent general al trezoreriei statului.

S-a precizat că, pentru perioada 2018—2019, împrumuturile se acordă în limita sumei de 500.000.000 lei. Tragerea împrumutului autorizat se va efectua în întregime în anul 2019, în limita sumelor aprobate „ca plafoane de contractare şi de trageri pentru fiecare dintre anii 2018 şi 2019”.

Unităţile administrativ-teritoriale nu vor contracta împrumuturile în orice scop. Ci pentru finanțarea, în fiecare localitate, a proiectelor necesare asigurării pachetului minim de servicii publice.

 

Condițiile de contractare

Care sunt condițiile de contractare a împrumuturilor de care vor beneficia unitățile administrativ-teritoriale? Dobânda va fi reprezentată de către ROBOR la 3 luni, așa cum va fi comunicată de către BNR în ultima zi lucrătoare a lunii care precede autorizarea împrumutului, plus o marjă. Această marjă are să fie fixată în funcţie de scadenţa împrumuturilor. Potrivit recentelor știri din contabilitate, dobânda rezultată are să rămână fixă pe întreaga perioadă de derulare a împrumutului.

Marja amintită mai sus va fi de 2 puncte procentuale pentru scadenţe de până la 3 ani (inclusiv), de 2,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, de 3 puncte procentuale pentru scadenţe între 5 şi 10 ani și de 3,5 puncte procentuale pentru scadenţele între 10 şi 20 de ani. Care va fi perioada de rambursare? Ea va fi stabilită potrivit scadenţei împrumutului acordat, existând și posibilitatea rambursării anticipate, cu totul sau doar parțial.

S-a mai stabilit și un termen-limită până la care documentele în baza cărora se acordă împrumutul și actele pe care se întemeiază acordarea avizului comisiei vor trebui depuse la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice sau la administraţiile judeţene ale finanţelor publice, spre a fi transmise comisiei de autorizare a împrumuturilor locale. Și anume data de 29.11.2018.

 

Utilizarea sumelor împrumutate, la nivel local

Domeniile către care vor putea fi direcționați banii dobândiți cu titlul de împrumut (proveniți din veniturile obținute din privatizare) sunt, potrivit ultimelor știri juridice, sănătatea, educaţia, energia termică, aprovizionarea cu energie electrică, domeniul apă-canalizare, salubrizarea, asigurarea iluminatului public, infrastructura de transport, locuinţele, cultura, sportul şi tineretul.

Stabilirea drepturilor și îndatoririlor părților, precum și-a condințiilor de derulare a împrumuturilor se vor stabili prin mijlocirea unor convenții de împrumut. Încheierea convențiilor de împrumut se va efectua după ce vor fi emise hotărârile comisiilor de autorizare a împrumuturilor locale.

În anul 2019, unităţile administrativ-teritoriale pot trage un împrumut aprobat prin hotărârea comisiei de autorizare a împrumuturilor locale doar dacă nu înregistrează plăţi restante la data solicitării tragerii.

În caz de neplată la termen a ratelor scadente şi a dobânzilor de plătit la împrumutul acordat, se va calcula o dobândă pentru fiecare zi de întârziere, ce va constitui un venit al bugetului trezoreriei statului. Ordinea de stingere a obligațiilor de plată este următoarea: dobânzile socotite pentru fiecare zi de întârziere, dobânzile, ratele de capital.

O unitate administrativ-teritorială poate contracta împrumuturile la care face referire noul act normativ doar cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, dacă la data depunerii documentaţiei n-are restanţe la împrumuturile contractate mai înainte din venituri din privatizare şi dacă nu înregistrează excedent la data de 31 decembrie a anului care precede contractarea împrumutului.

Totuși, atunci când va fi stabilit excedentul nu se va ține seama de sumele destinate implementării proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, de sumele alocate din fondul de intervenţie la dispoziţia executivului, nici de sumele corespunzătoare contractelor în derulare.

 

Cum poate fi folosit excedentul bugetar?

Din noile știri juridice rezultă că autorităţile administraţiei publice locale pot întrebuința excedentul bugetului local, în anul 2018, pentru a finanţa şi cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu sentinţele civile definitive, cheltuielile cu corecţiile financiare corespunzătoare proiectelor, pentru achitarea arieratelor şi pentru rambursarea împrumuturilor contractate, doar dacă nu pot acoperi cheltuielile de aceste tipuri din veniturile proprii, precum şi din sumele de echilibrare dobândite potrivit legii bugetului de stat pe anul 2018.

Cu privire la bani, se afirmă, uneori, că ei ar fi destul de ușor de obținut (deși nu toată lumea e de acord), însă anevoie de păstrat. Se mai afirmă și că, într-o economie sănătoasă, banul trebuie să circule. Dacă tot circulă din cont în cont, banului public trebuie să-i fie deschisă calea cea mai scurtă pe care va ajunge acolo unde-i mai multă nevoie. Decât să fie cheltuit anapoda – pe panseluțe, concerte fără spectatori și borduri schimbate la fiecare doi ani, mai bine-ar fi ca banul public să stea pe loc, să fie economisit pentru investiții serioase și realizarea unor proiecte de anvergură.

S-ar mai cuveni ca omul de rând să fie mai frecvent consultat, în privința modului în care ar dori să fie cheltuiți banii săi, după ce au ajuns în vistieria statului sau în bugetele locale. Normal ar fi, de fapt, să fie întrebat cetățeanul întotdeauna, în chestiunile cu impact major. Ca în Elveția. Altfel, e ușor să te pretinzi expert infailibil în investiții (publice), atâta vreme cât nu-i în joc avutul propriu și nu răspunzi, sub nicio formă, pentru pagubele produse!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.