Excepţia de neconstituţionalitate este formulată la modul general. Ce decide CCR?


În ceea ce priveşte apărarea pârâtului în cadrul procesului civil, Codul de procedură civilă prevede că acesta nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.

Art. 1043 alin. 2) C. procedură civilă prevede posibilitatea pârâtului de a invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.

Această din urmă prevedere a constituit, potrivit ştirilor juridice, motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că dispoziţia legală criticată împiedică părţile pârâte să invoce apărări de fond privind netemeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii de evacuare.

Curtea Constituţională  prin Decizia nr. 492/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 665/2017, a reţinut că prin modul general în care este formulată excepţia de neconstituţionalitate şi prin lipsa de legătură cu textul criticat, nu se poate desluşi în mod rezonabil formularea sau existenţa vreunei critici de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional sar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că “sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi”.

Chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, astfel, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Aceeaşi soluţie va fi urmată şi în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat.