Dreptul de a obține despăgubiri pentru imobilele confiscate în perioada comunistă, motiv de sesizare a ÎCCJ


justitie

Perioada comunistă a fost marcată de o serie de privațiuni și nedreptăți pe care românii le-au îndurat. Una dintre acestea a fost confiscarea abuzivă a imobilelor de la proprietari și trecerea lor în proprietatea statului.

Scurt istoric

Abia în 2001 prin legea 10, legiuitorul a încercat să repare nedreptatea suferită de o serie de proprietari care au fost lipsiți de propria casă o perioadă îndelungată de timp. Însă această lege nu a făcut decât să deschidă un lung șir de procese prin care cei îndreptățiți au solicitat să li se restituie imobilele sau să li se acorde despăgubiri dacă acest fapt nu mai era posibil. Aceste procese au ajuns să dureze ani de zile, astfel încât în unele cazuri au fost lăsate moștenire generației următoare.

În 2005 a fost elaborată legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente  prin care s-a instituit procedura ce trebuia urmată de cei cărora nu li s-a putut restitui în natură imobilul și urma să li se acorde despăgubiri. Se emiteau titluri de despăgubire pe care beneficiarii trebuiau să le valorifice în 3 ani de la emitere în sensul de a solicita acțiuni la Fondul Proprietatea sau despăgubiri în bani sau/și să primească o parte acțiuni, o parte bani.

În 20 mai 2013 a intrat în vigoare legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care a abrogat dispozițiile instituite de legea 247/2005 cu privire la procedura ce trebuia urmată pentru a primi bani și/sau acțiuni. Legea a instituit că plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de data de 20 mai 2013 și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la 20 mai 2013 se face în termen de 5 ani începând din 1 ianuarie 2014 în tranșe anuale egale.

Ulterior, legea 165/2013 a fost modificată și în prezent imobilele sunt evaluate conform grilei notariale valabile la 20 mai 2013, iar despăgubirile cuprinse în titlu se vor exprima în puncte. În 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar  nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deținătorul poate opta pentru valorificarea punctelor și în numerar.

Care a fost obiectul sesizării ÎCCJ?

 Dacă procedura instituită de legea 165/2013 se aplică și pentru titlurile de despăgubire emise înainte de 20 mai 2013 pentru cei care nu au urmat procedura administrativă instituită de legea 247/2005.

ÎCCJ a analizat problema supusă dezbaterii și a pronunțat Decizia 40 care a fost publicată în Monitorul Oficial 987 din 8 decembrie 2016. Pentru a putea soluția problema ÎCCJ  a considerat util a stabili natura juridică a termenului de 3 ani instituit de legea 247/2005, termen în care beneficiarii trebuiau să își exprime opțiunea pentru a valorifica titlul respectiv. Știrile juridice prevăd că acest termen de 3 ani nu este de prescripție, pentru că valorificarea titlurilor de despăgubire nu se face pe calea unei acțiuni în instanță a cărei neexercitare să ducă la pierderea dreptului material la acțiune, ci urmând procedura instituită de legea 247/2005. ÎCCJ a considerat că acest termen de 3 ani este un termen de decădere, nu de prescripție, astfel încât nu este susceptibil de întrerupere sau suspendare.

Dacă creditorul nu își manifestă opțiunea între un titlu de conversie și/sau un titlu de plată în interiorul celor 3 ani de la emiterea titlului de despăgubire, acesta va pierde dreptul de a mai putea obține valorificarea titlului său.

Urmând acest raționament în care creditorul pierde dreptul de mai putea valorifica titlul său de despăgubire, el nu va mai putea beneficia de procedura instituită de legea 165/2013 care reglementează executarea uneia dintre modalitățile în care titlul de despăgubire putea fi valorificat și pentru care creditorul nu a formulat opțiunea în termenul legal.

Doar în cazul în care creditorul și-a exprimat în cei 3 ani de la emiterea titlului de despăgubire opțiunea de preschimbare a titlului său emis în baza legii 247/2005 în titlu de plată, se va putea aplica procedura instituită de legea 165/2013. În plus, titlul de despăgubire emis în baza legii 247/2005 urmează regimul juridic al actului normativ în vigoare la data emiterii sale, astfel încât modalitățile de valorificare ale acestuia sunt cele prevăzute de legea în vigoare la data emiterii titlului de despăgubire.

În concluzie?

ÎCCJ a admis sesizarea și a stabilit că procedura prevăzută de legea 165/2013 nu se aplică celor care au obținut titluri de despăgubire emise anterior lui 20 mai 2013 și care nu au urmat procedura administrativă prevăzută de legea 247/2005, adică nu și-au exprimat opțiunea de valorificare a titlului în termen de 3 ani de la emiterea sa.

Anul 2017 bate la ușă!

Mai este puțin și vine termenul de 1 ianuarie 2017 în care deținătorii de titluri pot opta pentru valorificarea punctelor și în numerar. Dar ce te faci că nu toate dosarele sunt soluționate? Cum rămâne cu cei care încă așteaptă o decizie de la autoritățile competente? Ce se întâmplă cu cei care au contestat în instanță titlul prin care li s-au acordat puncte ca și despăgubiri, deoarece erau nemulțumiți de cuantumul mic al acestora? Urmează alte prorogări?

Realitatea este că, deși a trecut mai bine de un sfert de secol de când România s-a scuturat de jugul comunist, nu a reușit să  soluționeze problema retrocedărilor, astfel încât românii direct interesați și-au pierdut speranța că se va rezolva vreodată această situație.