prezAnul acesta România se va alege cu un nou preşedinte. Alegerile trebuie să se desfăşoare impecabil, din punct de vedere organizatoric. Să nu se lase cu scandal, acuze, suspiciuni.

Să nu fie ca la un trecut referendum, unde au avut loc până şi fenomene paranormale, reieşind că, din exces de simţ civic, defuncţii au evadat din locurile de veci ca să-şi exprime opţiunea politică! Nimeni nu i-a văzut pe răposaţi votând şi nici măcar ieşind din cripte. Dar ei figurau ca votanţi sârguincioşi… în scripte!

Cu  nădejdea că-n acest an nu vor exista fraude şi că totul va merge strună, în „Monitorul Oficial” nr. 641/2014 au fost publicate patru hotărâri de guvern în interesul bunei desfăşurări a alegerilor pentru preşedintele României.

Cât ne costă totul?

Prin HG 705/2014 au fost aprobate bugetul şi cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Cine suportă cheltuielile? Banii vin de la vistieria statului dar, finalmente, îi va plăti cetăţeanul. În 2015, printre ştirile juridice se va număra, foarte probabil, şi intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, cu o sporire a fiscalităţii. Atunci să vedeţi jale!

Deocamdată, prefecturile vor primi de la MAI sumele de care au nevoie pentru a pregăti şi organiza alegerile pentru preşedinte, în vreme ce dotarea Biroului Electoral Central va fi realizată de la bugetul Autorităţii Electorale Permanente.

Tot de acolo vor proveni şi fondurile pentru cumpărarea aplicaţiilor informatice ce vor fi întrebuinţate pentru centralizarea şi stabilirea rezultatului alegerilor, dar şi indemnizaţiile, cheltuielile de protocol şi cazare pentru membrii şi personalul tehnic auxiliar al BEC.

Membrii birourilor electorale judeţene, ai birourilor electorale ale sectoarelor capitalei şi cei ai biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate primesc o indemnizaţie de 85 de lei pe ziua de activitate. Statisticienii, informaticienii şi personalul auxiliar, implicaţi în efectuarea operaţiunilor generate de activitatea acestor birouri vor beneficia de o indemnizaţie de 65 de lei pe ziua de activitate.

Conform HG 705/2014, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii lor vor primi o indemnizaţie de 85 de lei pe ziua de activitate. Însă nu vor fi plătiţi pentru mai mult de 5 zile, în primul tur de scrutin şi de 4 zile, în turul doi de scrutin. Restul membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare vor căpăta o indemnizaţie de 65 lei pe ziua de activitate. Dar activitatea lor nu se va desfăşura mai mult de 3 zile, în primul tur de scrutin şi 2 zile, în turul doi.

Componenţilor birourilor electorale judeţene, membrilor biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, personalului tehnic auxiliar, precum şi poliţiştilor sau jandarmilor care vor asigura menţinerea ordinii şi liniştii publice sau se vor afla în misiune de pază la aceste birouri li se vor asigura, în fiecare zi, câte 10 lei de persoană pentru “băuturi răcoritoare” (va fi o toamnă caniculară?), cafea şi… gustări. Cu 10 lei poţi doar să guşti din mâncare, să te saturi în niciun caz!

Dacă se bucură cineva anticipat de cuantumul indemnizaţiei de 65, respectiv 85 de lei, pe care o va încasa, să nu uite că din aceste sume vor fi scăzute impozitele. Statul a dat, statul a impozitat!

Că să încaseze banii pentru o zi de muncă, fiecare membru de birou electoral sau component al echipei de “auxiliari” va trebui să fie prezent fizic la secţia de votare cel puţin 6 ore. Va munci careva 12 ore? Banii rămân aceiaşi… Nicio grijă, banii sunt meritaţi, măcar pentru responsabilitatea asumată!

Membrii BEC, ai birourilor electorale judeţene, ai birourilor electorale ale sectoarelor capitalei, precum şi preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii lor ce domiciliază în alte localităţi vor beneficia şi de o “indemnizaţie de delegare”, fiindu-le decontate cheltuielile de cazare şi transport.

Din Anexa privind bugetul şi structura cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor, reiese că s-a alocat un total nu mai mic de 192.400.000 lei. Fiindcă aceşti bani trebuie recuperaţi de undeva, să vedem cum vor suna noutăţile din contabilitate şi fiscalitate, după alegeri!

Mici amănunte

În acelaşi “Monitor Oficial” nr. 641 a apărut şi HG 706/2014 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru preşedintele României din 2014. Să vedem ce ştiri juridice ies în evidenţă aici!

Primarii vor asigura întocmirea şi tipărirea listelor electorale permanente şi a copiilor de pe listele electorale permanente, în vreme ce prefecturile vor pune la dispoziţie materialele consumabile necesare tipăririi listelor electorale permanente şi a copiilor de pe acestea.

Administraţia publică centrală va pune la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale spaţii adecvate în unităţile din subordine pentru organizarea secţiilor de votare, dar aceste spaţii nu vor putea fi amenajate în unităţile de asistenţă medicală. Unitate sanitară, nu secţie de vot!

Tot acum au văzut lumina tiparului HG 707/2014 pentru aprobarea modelului, dimensiunilor şi a condiţiilor de tipărire ale buletinului de vot şi HG 708/2014 privind modelul, condiţiile de tipărire, de gestionare şi de utilizare a timbrului autocolant la alegerile pentru preşedintele României din 2014.

După ce şi-a exercitat opţiunea, cetăţeanului i se aplică pe spatele cărţii de identitate timbrul autocolant cu menţiunea “Votat” şi data scrutinului. Timbrul autocolant trebuie să adere perfect la cartea de identitate. Să nu se poată detaşa (prea uşor)! Deci, încă o alegere dificilă: ce lipici să se folosească pentru timbre? Problemă naţională…

Poate că de astă dată nu vor mai apărea dosare penale pe motivul votului dublu şi nu se va mai practica nici turismul electoral cu autobuzele pline de votanţi entuziaşti din motive misterioase!

“Eu cu cine votez?”

O groază de bani ne costă alegerile din acest an! Iar cetăţenii nu se mai înghesuie ca odinioară să-şi exercite dreptul de a alege. Numărul tot mai mic de votanţi stârneşte îngrijorări. Poate şi de aceea a fost întocmit un proiect legislativ în scopul legiferării obligativităţii participării la vot.

Ce-ar putea risca cetăţeanul care, sătul până-n gât de clasa politică, nu mai vrea să meargă la secţie să voteze? O amendă de 500-1.000 de lei. Dar nu vă speriaţi, este doar o iniţiativă legislativă… Deocamdată!

Motivele pentru care lumea nu mai iese la vot, ca pe vremuri, sunt dintre cele mai diverse: unii spun că-s prea osteniţi, alţii spun că nu au pe cine alege fiindcă “toţi sunt la fel”, în vreme ce destul de mulţi au ales deja… monarhia, ca soluţie pentru România.

Dacă nici acum nu va apărea în scenă acel candidat “salvator al neamului” pe care-l aşteaptă tot românul, votanţii vor trebui să se descurce cu oferta existentă. De fiecare dată a fost ales “răul cel mai mic”, dar nemulţumirile naţiunii au fost mari.

Studiază bine candidaţii, să vezi dacă te reprezintă, alege… şi poate România nu va mai ieşi în pierdere de astă dată. Să sperăm, speranţele nu costă!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.