Un binecunoscut proverb autohton spune că „paza bună trece primejdia rea”. Acum, în era globalizării, când legăturile dintre diferitele regiuni ale lumii se realizează din ce în ce mai lesne iar oamenii călătoresc mai mult ca niciodată, persoanele implicate în activități infracționale de mare periculozitate au identificat și deja exploatează din plin noile „oportunități” ce li se ivesc în cale, la tot pasul.

În acest context, autoritățile și instituțiile publice cărora li s-au stabilit, prin lege, funcții și atribuții în protejarea securității naționale și-n combaterea infracțiunilor trebuie nu doar să țină pasul ci, pe cât posibil, să fie cu un pas înaintea ingeniozității și tenacității de care dau dovadă, deseori, „maeștrii” ilicitului.

Pentru a ajunge să fii cu un pas înaintea rău-făcătorului, pentru a-i dejuca, cu abilitate, planurile mârșave, trebuie să-i afli intențiile în timp util. Să obții informații, din toate sursele disponibile. Culegerea de informații este o activitate esențială, în care trebuie, întotdeauna, să se țină seama și de dreptul la respectarea vieții private, garantat pentru toți cetățenii. Interesul public (prevenirea, combaterea infracțiunilor) trebuie armonizat cu interesele individului onest, cu dreptul său la intimitate.

În „Monitorul Oficial” 1013/2018 a văzut lumina tiparului Legea 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și eliminarea amenințărilor la adresa securității naționale.

 

Noutăți legislative

Așa cum rezultă din ultimele știri juridice, noul act normativ se referă la transmiterea datelor din registrul cu numele pasagerilor aferente zborurilor extra și intra-UE, de la transportatorii aerieni către Unitatea Națională de Informații privind Pasagerii (UNIP), la schimbul de date cu alte state, precum și la prelucrarea, colectarea, întrebuințarea și stocarea informațiilor din această categorie.

Legea cea nouă se referă la transportatorii aerieni ca la persoane fizice sau juridice, române sau străine, ce se află în posesia unui certificat de operator aerian aflat în termenul de valabilitate ori a unei licențe de operare, având ca obiect de activitate asigurarea transportului pasagerilor pe cale aeriană.

Pasagerii sunt, potrivit definiției din lege, acele persoane fizice, aici fiind incluse și persoanele aflate în tranzit, altele decât membrii echipajului, transportate într-o aeronavă cu consimțământul transportatorului aerian. Consimțământul trebuie să fie exprimat prin înregistrarea pe lista pasagerilor.

La rândul său, Registrul cu numele pasagerilor constituie un sistem în care sunt înscrise cerințele de călătorie ale fiecărui călător. Va trebui să conțină informațiile necesare pentru a îngădui prelucrarea și controlul rezervărilor de către transportatorii aerieni care efectuează rezervările și de către transportatorii aerieni participanți, pentru fiecare călătorie rezervată de către o persoană sau în numele oricărei persoane, fără a conta că este cuprins în sistemele de rezervare, în sistemele de control al plecărilor folosite pentru verificarea pasagerilor la îmbarcarea în aeronavă sau în sisteme echivalente ce furnizează funcționalități de natură similară.

Unitatea Națională de Informații privind Pasagerii s-a înființat în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, reprezentând o structură lipsită de personalitate juridică ce are, ca atribuții: colectarea datelor din registrul cu numele pasagerilor de la transportatorii aerieni, stocarea și prelucrarea acestor date și transferul datelor respective sau al rezultatului prelucrării lor către autorități, precum și schimbul de informații și rezultate ale prelucrării datelor de acest tip cu unitățile de informații din alte state membre ale Uniunii Europene și cu specialiștii de la Europol.

 

Ce fel de date vor fi transmise?

Printre datele din registrul cu numele pasagerilor, care trebuie transmise de către transportatorii aerieni la UNIP se numără data rezervării sau a emiterii biletului, numele asociate rezervării, adresa și informațiile de contact ale călătorului, informațiile privind forma de plată, itinerarul complet de călătorie, agenția sau agentul de turism prin care-a fost făcută rezervarea ori prin care a fost achiziționat biletul, situația de călătorie a pasagerului – inclusiv confirmările, situația înregistrării pentru zbor, mențiunile cu caracter general, datele despre bilet – inclusiv numărul biletului, totalitatea informațiilor cu privire la bagaje.

 

Câtă vreme vor fi păstrate informațiile dobândite?

Datele furnizate de către transportatorii aerieni se păstrează în cadrul Sistemului de evidență pentru o perioadă de cinci ani de la momentul finalizării transmisiunii active a respectivelor informații din sistemele transportatorilor aerieni în Sistemul de evidență a acestora. După ce se împlinește un termen de șase luni de la momentul furnizării datelor de către transportatorii aerieni, acestea vor fi depersonalizate.

Depersonalizarea se va efectua prin mascarea unor elemente de date, printre care se numără numele – inclusiv numele altor pasageri, precum și numărul pasagerilor care au călătorit laolaltă, adresa și informațiile de contact asociate rezervării, precum și totalitatea informațiilor ce privesc forma de plată.

 

Când trebuie transmise datele?

Cu titlu de noutăți legislative, se impune precizarea că transportatorii aerieni trebuie să transmită datele din registrul cu numele pasagerilor cu 48 – 24 de ore anterior orei programate pentru plecarea aeronavei. De îndată ce a survenit „închiderea zborului” sau, mai precis, imediat ce a avut loc îmbarcarea pasagerilor în aeronava ce este pregătită pentru a-și lua zborul (moment în care niciun pasager nu se mai poate îmbarca și nici nu mai poate debarca), transportatorii aerieni vor transmite toate modificările sau completările care-au survenit cu privire la cursa cu pricina.

Datele din registrul cu numele pasagerilor cuprinse în sistemul de evidență pot fi întrebuințate numai pentru prevenirea, depistarea, investigarea, urmărirea penală a infracțiunilor de terorism sau a infracțiunilor grave ori pentru preîntâmpinarea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale.

 

Precizări privind prelucrarea datelor

Prelucrarea datelor din sistemul de evidență se va efectua doar pentru realizarea unei evaluări a pasagerilor înainte de sosirea/plecarea programată a acestora în sau din România, în vederea descoperirii persoanelor cu privire la care e de trebuință o evaluare suplimentară de către autoritățile competente, ținându-se seama de riscul săvârșirii unor acte de terorism sau a unor activități care reprezintă amenințări la adresa securității naționale ori pentru oferirea de răspunsuri, în cazul existenței unor cereri întemeiate venite din partea autorităților competente, vizând furnizarea ori prelucrarea datelor din această categorie.

Analizarea datelor se va putea efectua și în vederea actualizării sau a definirii unor noi criterii ce urmează a fi folosite pentru evaluările ce se realizează în sensul identificării indivizilor implicati în comiterea unor acte de terorism, infracțiuni de mare gravitate ori în operațiuni ce ar putea reprezenta amenințări la adresa securității naționale.

Cine va avea acces la informații? Unitatea Națională de Informații privind Pasagerii va putea furniza date și informații către MApN (DGIA), Poliție, Poliția de Frontieră, SIE, SRI, ANAF (Direcția Vămilor), Ministerul Public. Neîndoielnic, informația furnizează putere. Este o putere considerabilă care, în acest caz, trebuie să fie pusă în slujba binelui comun (public) și întrebuințată, mereu, fără a fi pierdute din vedere drepturile garantate persoanei.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.