Clauze abuzive în contractul de leasing vs. contract de adeziune


Operaţiunile de leasing şi contractele de leasing au o reglementare specială în legislaţia naţională, pe departe evidenţiem Ordonaţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing republicată în Monitorul Oficial nr. 9/2000.

Ceea ce ne interesează să analizăm este dacă din Ordonanţa de mai sus rezultă obligaţia utilizatorului de a plăti pe lângă ratele de leasing datorate până la data rezilierii contractului şi rate de leasing rămase de achitat ce ar fi fost datorate în continuare, după reziliere? Este această clauză una abuzivă?

Pentru a răspunde la aceaste întrebari vom analiza un caz practic.

Potrivit ştirilor juridice, prin sentinţa pronunţată de Tribunal s-a deschis procedura simplificată de faliment împotriva debitoarei S. SRL.

Creditoarea U. SA a formulat cerere de admitere a creanţei în cuantum de 40.094,48 lei, cu motivarea că aceasta rezultă din contractul de leasing financiar încheiat între creditoare şi debitoarea S. SRL şi care a avut ca obiect finanţarea unui autoturism marca Skoda Octavia şi este compusă din valoarea facturilor neachitate emise în perioada 12.12.2008 – 18.06.2009 cu titlu de rate leasing.

În ceea ce priveşte clauza penală, care acordă dreptul la ratele nescadente în condiţiile în care bunul este la creditoare şi contractul este reziliat, precum şi inexistenţa dreptului utilizatorului de a rezilia contractul, s-a reţinut că acestea sunt clauze abuzive, în contradicţie cu art.5 din Codul civil.

Creditoarea U. SA a formulat contestaţie şi a solicitat  înregistrarea creanţei în sumă totală de 40.094,48 lei reprezentând creanţă certă, lichidă şi exigibilă,  în tabelul definitiv al creanţelor.

Potrivit dispoziţiilor art. 1066 Cod civil, clauza penală fiind un contract, trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ale oricărei convenţii, în principiu instanţa de judecată neputând să reducă sau să-i mărească cuantumul şi având posibilitatea de a micşora proporţional cu ce s-a executat, în caz de executare parţială a obligaţiilor de către debitor, conform disp.art.1070 Cod civil, însă instanţa este obligată să verifice respectarea principiului reglementat de art.5 Cod civil.

Potrivit dispoziţiilor art. 15  din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută obligaţia de plată integrală a ratei de leasing timp de două luni consecutive, calculate de la scadenţa prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul şi să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing.

Concluzia?

Din dispoziţiile OG nr. 51/1997 nu rezultă obligaţia utilizatorului de a plăti pe lângă ratele de leasing datorate până la data restituirii bunului mai sus şi toate celelalte rate de leasing rămase de achitat, precum şi valoarea reziduală, clauza contractuală de plată a  ratelor de leasing ce ar fi fost datorate în continuare, după reziliere, precum şi a valorii reziduale. fiind în mod  evident excesivă şi stabilită printr-un contract tip adeziune, debitoarea neavând posibilitatea efectivă de a negocia cu finanţatorul – creditoarea, aspect ce rezultă din redactarea condiţiilor generale, tipizate, care au fost numai aduse la cunoştinţă utilizatorului, fără a exista o posibilitate reală pentru acesta de a le negocia.