descărcarepadRomânia deţine un patrimoniu forestier de o valoare inestimabilă, inclusiv suprafeţe însemnate cu păduri virgine şi cvasivirgine. Gestionarea durabilă şi dezvoltarea fondului forestier naţional şi protecţia strictă a pădurilor cu valoare conservativă excepţională constituie priorităţi ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care decurg din strategia forestieră naţională şi din reglementările internaţionale adoptate de ţara noastră.

Protecţia strictă a pădurilor virgine şi cvasivirgine este una dintre căile principale de conservare şi ameliorare a biodiversităţii pădurilor româneşti. Completarea în anul 2017 a cadrului legal necesar pentru a se asigura păstrarea acestor păduri pentru generaţiile viitoare a deschis posibilitatea identificării şi punerii sub protecţie strictă a tuturor pădurilor virgine şi cvasivirgine care ne-au mai rămas.

O noutate legislativă în ceea ce priveşte protejarea acestor păduri este reprezentată de Ordinul nr. 2525/2017 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România publicat în Monitorul Oficial nr. 63/2017.

Prin acest ordin se aprobă constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România ca instrument de evidenţă şi gestiune a pădurilor virgine şi cvasivirgine.

Care sunt categoriile de păduri care se includ în catalog?

Catalogul cuprinde următoarele categorii de păduri:

  • pădurile încadrate în categoriile funcţionale de păduri virgine şi  păduri cvasivirgine, potrivit amenajamentelor silvice existente şi a celor care se vor elabora ulterior;
  • pădurile care îndeplinesc criteriile şi indicatorii de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine, altele decât cele prevăzute mai sus, care sunt identificate prin Studii de fundamentare pentru includerea în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, denumite în continuare studii de fundamentare.

Acest catalog se publică pe pagina de internet a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi se reactualizează ori de câte ori se includ sau se exclud păduri virgine şi cvasivirgine din acest Catalog.

Cine identifică aceste tipuri de păduri?

În scopul alcătuirii evidenţei pădurilor, structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură identifică aceste păduri corespunzător ariei lor de competenţă şi întocmesc lista pădurilor virgine şi cvasivirgine, prezentând toate informaţiile din Catalog, listă pe care o transmit autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în vederea integrării în Catalogul de pe site-ul acesteia.

Cine poate realiza studii de fundamentare?

Studiile de fundamentare se realizează de către persoane fizice sau juridice.

Persoanele fizice care elaborează studiul de fundamentare trebuie să facă dovada că au studii superioare în domeniul silviculturii şi că îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii: să fie atestate ca şef de proiect în amenajarea pădurilor sau ca expert CTAP; să fie cercetători ştiinţifici minimum gradul III şi să fie cadre didactice universitare care îşi desfăşoară activitatea în domeniul silviculturii, ecologiei sau biologiei.

Persoanele juridice care elaborează studiul de fundamentare trebuie să facă dovada că au relaţii contractuale cu o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru persoane fizice şi, dacă persoanele juridice consideră necesar, una sau mai multe persoane care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii: să fie absolvenţi de studii superioare în domeniul ştiinţelor naturii – silvicultură, ecologie şi protecţia mediului, biologie, care să aibă o experienţă profesională în domeniu de minimum 5 ani; să fie cercetători ştiinţifici cu minimum gradul III în domeniul ştiinţelor naturii – silvicultură, ecologie şi protecţia mediului, biologie; să fie cadre didactice universitare care îşi desfăşoară activitatea în domeniul silviculturii, ecologiei şi biologiei.

Însă care sunt noutăţile aduse de acest act normativ?

Potrivit ştirilor juridice printre prevederi se numără explicit se precizează faptul că elaboratorului studiilor de fundamentare necesare includerii în Catalog, i se acordă accesul la istoricul aplicării amenjamentului, precum şi la datele din amenajament.

Garda Forestieră nu mai are posibilitatea de a respinge studiile pentru elemente ce ţin de formă, ci doar pentru considerente de fond, administratorii de păduri şi prestatorii de servicii silvice au obligaţia de a notifica Garda Forestieră în situaţia identificării de păduri virgine.

Se permite depunerea studiilor de fundamentare în toată perioada anului, vizitele în teren putând fi amânate în perioada sezonului rece şi se pot exclude suprafeţe de pădure din studiul de fundamentare doar pe baza documentelor, în situaţia existenţei consensului între părţi.

Reamintim că actul normativ publicat abrogă Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1417/2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.