Munca sfințește locul și înnobilează omul, se zice. Însă, de când cu venitul minim garantat acordat anumitor cetățeni „nevoiași” – cu deplină putere de muncă, dar fără nicio dorință de angajare, mulți întreprinzători au început să resimtă o lipsă drastică de resurse umane, pentru activități necalificate. Nu mai ai cu cine culege roadele pământului, nu mai ai pe cine tocmi să-ți sape o grădină. Sau pe cine angaja la o stână. Munca „cu ziua” a devenit demodată? Greu de crezut!

Pe vremea de tristă amintire a colectivizării, s-a lansat zicala că „munca e pentru tractoare”. Astăzi, când prognozele sugerează că, peste doar două decenii, mai mult de jumătate dintre oameni riscă să rămână fără locuri de muncă din pricina dezvoltării inteligenței artificiale, se resimte, în România, o mare nevoie de zilieri, pentru desfășurarea unor activități necalificate, ocazionale. Par să fie, totuși, departe acele zile în care feluriții roboți vor forfoti prin viile românilor, într-o organizare desăvârșită, culegând cu repeziciune strugurii. Sau în care sistemele înzestrate cu inteligență artificială le vor purta de grijă turmelor de mioare, pe plaiurile carpatine.

Deocamdată, e nevoie de zilieri, în număr mare și în numeroase domenii. Legea aplicabilă în această materie a fost supusă modificării și completării, pentru înlesnirea accesului persoanelor interesate la „munca zilieră”. În „Monitorul Oficial” 313/2018 a fost publicată Legea 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de către zilileri.

Exceptându-i pe acei zilieri care desfășoară activități în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul de sezon al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice din subordinea universităților acreditate, precum și în domeniul viticol, niciun zilier nu poate să presteze, pentru același beneficiar, activități pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Potrivit recentelor știri juridice, perioada de activitate pentru un singur beneficiar nu poate depăși 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, în cazul acelor zilieri ce prestează activități în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv – prin pășunatul sezonier al oilor, cailor și bovinelor, activități sezoniere în grădinile botanice din subordinea universităților acreditate sau în domeniul viticol.

 

Mai multe activități realizabile cu zilieri

Recentul act normativ a adus, la capitolul noutăți legislative, și o creștere a numărului de activități ce pot fi realizate prin munca zilierilor. Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta, de acum, și în alte domenii prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională, cum ar fi: hoteluri și alte facilități de cazare, facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată – tabere de copii (organizate de Ministerul Tineretului și Sportului, direct sau prin unitățile din subordine), restaurante, anumite activități de alimentație, baruri și alte activități de servire a băuturilor.

 

Activitatea de intermediere

Prin recentul act normativ s-au introdus prevederi legate de intermedierea între cererea și oferta de muncă zilieră, aceasta fiind definită drept activitatea prin care se realizează punerea în legătură a beneficiarilor muncii cu zilierii, în vederea stabilirii raporturilor de muncă.

Pe teritoriul țării noastre, activitatea de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră se va efectua de către agențiile de intermediere, în temeiul cererilor formulate de persoanele care doresc să desfășoare activități ca zilieri, precum și a solicitărilor formulate de persoanele ce doresc să beneficieze de munca acestora. Aceste entități economice trebuie acreditate potrivit unor criterii și unei proceduri, aprobate prin hotărâre a guvernului.

Pot exista, ca tipuri de agenții de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră, atât societăți constituite pe teritoriul românesc potrivit prevederilor Legii societăților (31/1990), cât și societăți înființate în alte state UE sau țări ce aparțin spațiului economic european (SEE). Societățile străine fie pot activa „cu caracter permanent” în România, fie pot „presta transfrontalier” asemenea servicii, ocazional sau temporar.

Acele societăți înființate în alte state membre ale UE sau în SEE, pentru care n-a fost necesară obținerea unei acreditări/autorizări în statul de origine, în vederea prestării de servicii de intermediere a muncii – nefiind supuse unor condiții de acreditare/autorizare, în cazul prestării de activități de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră în România vor trebui să se supună acreditării aidoma societăților din România, sub aceleași condiții stabilite prin hotărâre a guvernului.

Există și o excepție de la regula de mai sus: cazul societăților care urmăresc să presteze transfrontalier astfel de servicii pe teritoriul românesc, ocazional sau temporar. Ele trebuie să se supună unei proceduri de notificare.

 

O altă excepție de la regula celor 90 de zile

După cum s-a arătat deja, în genere, niciun zilier nu poate presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. Totuși, cu titlu de excepție, zilierii care ocupă un loc de muncă ca urmare a intermedierii efectuate de către o agenție acreditată potrivit noului act normativ pot presta activități pe o perioadă de cel mult 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, pentru același beneficiar.

Trebuie specificat că agențiile de intermediere nu au dreptul de a percepe nicio taxă de la acele persoane fizice ce intenționează să lucreze ca zilieri, în schimbul demersurilor efectuate pentru recrutarea lor de către beneficiar, în sensul efectuării unor activități.

 

Noi contravenții și sancțiuni

Atenție! Orice faptă care implică furnizarea de servicii de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră, în absența acreditării sau notificării efectuate în condițiile legii, constituie contravenție și va fi sancționată sever, cu amenzi al căror cuantum va fi cuprins între 5000 și 10000 de lei.

Reprezintă contravenție și fapta de necomunicare a informațiilor, dar și neprezentarea înscrisurilor sau altor documente pe care le-au cerut agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin, în condițiile în care se referă la controlul aflat în desfășurare. Nici pentru această faptă amenzile nu sunt neglijabile, cuantumul lor variind între 3000 și 5000 lei.

 

De la munca cu ziua, direct la… inteligența artificială

S-au dus demult vremurile, pe care ni le descriu bunicii, în care oamenii munceau cu ziua pentru câțiva bănuți și un codru de mămăligă (pâinea fiind un lux). Azi, lumea are alte pretenții, ceea ce nu-i rău! Pe de altă parte, unii dintre conaționalii noștri, deși sunt sănătoși tun și forțoși precum taurii, resping în mod repetat ofertele de muncă primite și, în schimb, semnează condica zilnic la cârciumă sau la sala de jocuri, stând la mila statului.

Certați cu hărnicia, acești indivizi greu de mulțumit invocă întruna un principiu: „decât să muncești pe degeaba, mai bine stai degeaba” (până la încasarea următorului ajutor social). Preferă să trăiască de pe-o zi pe alta, cu toate că diverși întreprinzători le oferă remunerații tot mai atractive, numai să intre în „câmpul muncii”. Se confruntă zi de zi cu plictiseala, dar nu le face cu ochiul nicio oportunitate de angajare, după cum nici munca „cu ziua” nu-i prea mai îmbie.

Poate că unii dintre acești concetățeni ai noștri n-au aflat, încă, zicala potrivit căreia „munca înseamnă o zi scurtă şi-o viaţă lungă”. Sau poate că, spirite vizionare fiind, ei se antrenează deja pentru un viitor în care munca va mai fi doar pentru roboți, considerând că până în zilele acelea multă vreme n-are cum să mai treacă. Să vezi, atunci, veselie și trai pe vătrai!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.