Textul de lege care exclude bărbatul condamnat care are un copil mai mic de un an de la posibilitatea amânării executării pedepsei închisorii este neconstituţional!


Codul de procedură penală, art. 589 alin. 1 lit.b, prevede că executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi amânată când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an.

Potrivit ştirilor juridice, acest text de lege a fost contestat pe motiv că încalcă dispoziţiile constituţionale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că dispoziţiile art.589 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin.(1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi ale art.26 alin.(1) privind respectarea şi ocrotirea de către autorităţile publice a vieţii intime, familiale şi private, întrucât acordă dreptul la amânarea executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă numai femeilor condamnate care sunt însărcinate sau au un copil mai mic de un an, iar nu şi bărbaţilor condamnaţi care au un copil mai mic de un an.

Se consideră că şi pentru bărbaţi ar trebui să existe posibilitatea amânării executării pedepsei închisorii cel puţin pentru o durată de trei luni, pentru a putea organiza traiul copilului şi al mamei acestuia pe perioada în care tatăl va fi încarcerat.

Curtea Constituţională reţine că tratamentul juridic diferenţiat constând în excluderea bărbatului condamnat care are un copil mai mic de un an din sfera beneficiarilor dispoziţiilor de lege ce prevăd posibilitatea amânării executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă nu serveşte interesului superior al copilului, ci, dimpotrivă – mai ales în situaţiile în care copilul este privat de îngrijirea maternă.

Astfel, Curtea constată că principiul egalităţii în drepturi, coroborat cu elementele fundamentale ale vieţii de familie, impune ca textul de lege criticat să permită şi tatălui condamnat să solicite amânarea executării pedepsei privative de libertate cu scopul de a-şi îngriji copilul mai mic de un an, urmând ca instanţa judecătorească să aprecieze, prin raportare la ansamblul circumstanţelor fiecărei speţe în parte, dacă o atare amânare se justifică.

Prin Decizia nr.535/2019 publicată în Monitorul Oficial nr.1026/2019 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate. A constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art.589 alin. (1) lit. b) fraza întâi teza a doua din Codul de procedură penală, care exclude bărbatul condamnat care are un copil mai mic de un an de la posibilitatea amânării executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, este neconstituţională.