Categories
Administraţie publică centrală Administraţie publică locală Articole Autorităţi şi instituţii publice Drept penal Programe de sănătate Sănătate

Instituirea carantinei. Ce măsuri se aplică, pentru limitarea efectelor epidemiei?

Situațiile deosebite necesită măsuri deosebite! Cu toate că știrile sosite din China erau îngrijorătoare încă de pe la începutul acestui an, valul de îmbolnăviri care s-a dezvoltat în Europa ulterior, mai cu seamă în Italia, a determinat inițial uluire, reacții întârziate, uneori șovăielnice. Astfel, în unele state vest-europene, măsurile de limitare a expansiunii COVID-19 au fost luate abia după ce s-a constatat o creștere alarmant de rapidă a numărului de îmbolnăviri, existând temerea că sistemele naționale de sănătate ar putea fi depășite de situație.

Date fiind aceste realități și deja fiindu-ne cunoscută experiența altor țări în lupta cu epidemia, în România măsurile de prevenire a răspândirii agresivului virus s-au succedat cu o relativă rapiditate, succesul acestora fiind, însă, în continuare dependent de mai mulți factori, dintre care unii sunt greu de controlat.

Restricțiile și interdicțiile impuse de către autorități pot produce neplăceri, neajunsuri, dar conștientizarea pericolului și-n principal a riscurilor la care sunt expuși unii dintre noi – mai precis vârstnicii și bolnavii cronici – ar trebui să ne facă mai prudenți, mai responsabili. Având în vedere neobișnuitul situației, prudența trebuie să ghideze inclusiv conduita celor ce se consideră „sănătoși tun”, pe deplin capabili să facă față unei eventuale confruntări directe cu virusul. Pentru persoanele ce aleg neconformarea există sancțiuni și pedepse drastice.

Instituirea măsurii de carantină, conform Ordinului 414/2020

În „Monitorul Oficial” nr. 201/2020 s-a publicat Ordinul (ministrului sănătății) nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infecția cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în sensul prevenirii și limitării efectelor epidemiei. Cu titlul de știri juridice, vom trece în revistă, în cele ce urmează, prevederile acestui act normativ.

Conform Ordinului 414/2020, carantina poate consta în instituirea măsurii de izolare la domiciliu, dar și în instituirea măsurii de carantină instituționalizată, ce se realizează în spații anume amenajate. Carantina instituționalizată s-a instituit pentru persoanele care, deși nu prezintă simptome, au pătruns pe teritoriul țării noastre venite fiind din zonele cu transmitere comunitară extinsă afectate de către COVID-19 (așa-numita „zonă roșie”). Această măsură s-a instituit în spații anume amenajate, oferite de către autoritățile locale. Durata aplicării măsurii, pentru cei anterior precizați, este de 14 zile.

Din categoria persoanelor pentru care se instituie măsura izolării la domiciliu fac parte cei care au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă ori au intrat în contact nemijlocit cu persoanele ce au fost confirmate cu coronavirus, precum și cei care, în ultimele 14 zile, au călătorit în localități situate în zonele afectate de către COVID-19 (dar altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă). Acestora li se adăugă și persoanele ce fac parte din familiile celor aflati în categoriile mai sus enumerate.

Vreme de 14 zile, aceste categorii de persoane se vor izola la domiciliu. În acest răstimp își vor ține sub o atentă observație starea de sănătate iar dacă se ivesc simptome de boală va fi înștiințat medicul de familie ori „sistemul 112”.

Tuturor celor izolați la domiciliu trebuie să li se ofere date amănunțite în ceea ce privește măsurile de igienă personală, pe care trebuie să le pună în practică. Prin domiciliu se înțelege adresa ce a fost specificată în chestionarul pe care nou veniții l-au completat la punctul de frontieră ori adresa la care locuiesc cei ce aparțin categoriilor descrise.

Persoanele ce urmează să intre în carantină instituționalizată vor fi transportate de la punctul de trecere a frontierei către zona de carantină instituționalizată, prin folosirea unor mijloace de transport „special dedicate”. Acestea vor fi stabilite de către direcția de sănătate publică, laolaltă cu autoritatea publică locală pe al cărei teritoriu e situat punctul vamal.

În cooperare cu autoritățile publice locale, direcțiile județene de sănătate publică vor identifica și organiza, în fiecare județ, spații de carantinare instituționalizată. La ieșirea din carantină, direcțiile de sănătate publică județene sunt obligate să le elibereze persoanelor ce s-au aflat în această situație un aviz epidemiologic de ieșire din carantină.

Persoanelor ce se află în carantină instituționalizată li se efectuează un test pentru COVID-19 atunci când au devenit simptomatice. Ele vor fi izolate într-un mod adecvat, până ce sunt dobândite rezultatele. Dacă, pentru COVID-19, rezultatul e pozitiv, persoanele cu pricina urmează să fie transportate la spital, unde vor fi ținute în izolare. Probele ce s-au recoltat de la persoanele carantinate cu simptome vor fi transportate în condiții de siguranță identice situației în care probele respective ar fi de gripă. Testarea va fi efectuată la cel mai apropiat dintre laboratoarele specializate.

Potrivit Ordinului 414/2020, declararea carantinei într-o comunitate se poate hotărî în funcție de evoluția situației epidemiologice și la confirmarea a peste trei cazuri de infecție cu noul coronavirus în acea comunitate, existând o legătură epidemiologică între aceste cazuri. Ce înseamnă carantinarea unei comunități? Izolarea unei zone bine delimitate, pentru care se va decide interzicerea intrării și ieșirii cetățenilor.

Revenirea la viața normală

Cât vor dura măsurile speciale, aplicate de către autorități pentru stoparea răspândirii COVID-19? Este o întrebare ce interesează pe toată lumea! E greu de crezut că problema generată de către temutul virus, adică epidemia, are să dispară de la sine, peste noapte, fără intervenții ferme, îndreptate contra cauzelor. Și, cum un necaz nu vine niciodată singur, ar putea avea de suferit și viața economică. Ar trebui deja să stabilim ce-i de făcut și pentru a evita pierderile financiare determinate de către o inactivitate prelungită, prin care sunt nevoite să treacă anumite sectoare economice.

Oare câți dintre operatorii economici mici și mijlocii vor putea supraviețui unei inactivități sau reduceri de activitate care să se prelungească vreme de câteva luni? Cum ar putea fi gestionată situația în care numeroși cetățeni ar rămâne fără locuri de muncă? Cum se va acționa la o eventuală reducere severă a veniturilor bugetare, prin diminuarea încasărilor? Sunt chestiuni la care răspunsurile nu se vor lăsa găsite ușor, însă trebuie căutate asiduu.

Ar trebui identificate acele modalități de limitare a diseminării COVID-19 în comunități și de diminuare a numărului de îmbolnăviri, care să asigure, totodată, și un impact negativ cât mai redus asupra vieții economice. Pe plan mondial, strategiile adoptate la nivel statal în confruntarea cu pandemia sunt diverse. Pentru a găsi soluția optimă, adică pentru a împăca măsurile de prevenție medicală și izolare socială cu imperativele sănătății economice, va fi necesar să ne inspirăm și din soluțiile aplicate pe alte meleaguri, alegându-le pe cele mai potrivite și adaptându-le la specificul local. Esențial este să nu ne lăsăm pradă panicii, deciziilor greșite. Ca popor, am depășit, în trecutul nostru, situații ce păreau de nerezolvat. Vom face față, negreșit, și de astă dată!