CCR a stabilit că sintagma ‘cu posibilitatea de prelungire cu până la un an’ din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională.

În procesul în care Ministerul Apărării Naţionale solicita anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din legea de organizare şi funcţionare a MApN.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: ”Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

″În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma ‘cu posibilitatea de prelungire cu până la un an’ din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională”, precizează CCR într-un comunicat.

Curtea a reţinut că sintagma menţionată este lipsită de claritate şi încalcă astfel dispoziţiile art. 1 alin.(5) din Constituţie, întrucât nu prevede condiţiile şi procedura de urmat pentru prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională.

În aprilie anul acesta, ÎCCJ a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.

Iniţial, pe 31 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea MApN şi a suspendat decretul semnat de Iohannis. Preşedintele a făcut recurs la Instanţa supremă şi a câştigat în final procesul cu Ministerul Apărării.