Categories
Administraţie publică locală Agricultură şi silvicultură Articole Economie IMM Persoane juridice. Societăţi

Drepturi economice pentru locuitorii din Apuseni. Ce avantaje oferă CARNETUL DE MOȚ?

Țara Moților este, fără îndoială, un tărâm de basm, de legendă. E un loc în care istoriile fermecătoare și tradițiile ancestrale se află la ele acasă. Țara Moților (ori „Țara de Piatră”) este un ținut al munților și al pădurilor nesfârșite, unde și-au aflat adăpostul, odinioară, căpeteniile Răscoalei de la 1784-1785.

Unii lingviști sunt de părere că numele colectiv de „moți” s-ar trage chiar de la cuvântul „munți”. Dacă deschidem un dicționar al limbii române, putem afla că moții sunt acei români ce locuiesc în Munții Apuseni. Annaeus Florus, un istoric din Antichitate (secolul II d. Hr.) spunea despre strămoșii noștri daci că viețuiesc strâns legați de munții lor („inhaerent montibus”). Ei bine, același lucru poate fi spus și despre moți, urmași ai dacilor al căror stil de viață s-a modelat după condițiile din Apuseni. Printre îndeletnicirile tradiționale, care și-au adus o contribuție însemnată la renumele moților, se numără prelucrarea lemnului – producerea unor obiecte apreciate pe tot cuprinsul României.

Tradiția prelucrării lemnului în Apuseni nu trebuie lăsată să piară. Moții trebuie ajutați să-și păstreze obiceiurile, modul de viață, valorile moștenite de la înaintași. Acest lucru a fost înțeles încă din perioada interbelică, epocă în care a fost pusă în practică, cu succes, ideea acordării unor „Carnete de moț” – documente ce confereau, pe plan economic, drepturi considerabile titularilor, ce nu puteau fi decât locuitori din „Țara Moților”.

 

Susținerea unui meșteșug tradițional, în Apuseni

După schimbarea de regim din decembrie 1989 a început să se discute din nou despre drepturile pe care le avuseseră moții în perioada interbelică, mai ales cei care se ocupau de prelucrarea lemnului prin tehnici tradiționale. Aceste discuții, precum și solicitările directe ale reprezentanților locuitorilor din Apuseni, n-au rămas fără urmări. Cel mai important efect a fost apariția Legii 33/1996. Acesta a fost un pas important. Însă nu și suficient, fiind necesare ulterioare modificări și completări ale legii, care să conducă spre atingerea obiectivelor propuse.

Legea 33/2019 pentru modificarea Legii 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni a fost publicată în „Monitorul Oficial” nr. 54/2019. Suntem asigurați, încă de la început, că locuitorii din Munții Apuseni vor beneficia din nou de anumite drepturi de natură economică pe care le-au avut în perioada interbelică, drepturi care au fost „anulate în perioada regimului totalitar”, fiind asigurată, în acest mod, „continuarea practicării unor meșteșuguri tradiționale și schimbul de produse din lemn cu produsele necesare asigurării traiului.”

În scopul susținerii locuitorilor din Munții Apuseni (domiciliați în județele Arad, Alba, Bihor, Hunedoara, Cluj), care-și asigură mijloacele de subzistență din practicarea activității de prelucrare a lemnului (rezultând scândură, grinzi fasonate, bârne, șindrilă, butoaie, donițe, araci de vie, cozi de unelte, tulnice ș.a.), acestora li se vor acorda, an de an, în urma unor cereri înaintate consiliilor locale și ocoalelor silvice, câte 10 metri cubi pe an de „lemn de lucru fasonat” (însă nu mai mult de 15 metri cubi pe an de familie).

Așa cum reiese din știrile juridice, cantitatea de lemn va fi acordată contra cost și-n limita posibilităților anuale stabilite prin amenajamentele silvice, pentru prelucrarea și valorificarea produselor prin comerț ambulant. Această prevedere constituie, după cum se precizează, o excepție de la prevederile Codului silvic (art. 59), în beneficiul acelor locuitori din Apuseni ce practică, ca pe un mijloc de existență, meșteșugul tradițional, cu origini străvechi, al prelucrării lemnului, având calitatea de deținători ai unui „Carnet de moț”.

 

Acordarea materialului lemnos – precizări

Materialul lemnos va fi acordat la cerere. Doritorii vor depune cererile de acordare a lemnului la primăria localității într-a cărei rază teritorială își au domiciliul. Cererile vor fi avizate doar după ce se va verifica dacă solicitanții îndeplinesc condițiile impuse de către lege. După avizarea lor de către primari, cererile vor fi supuse aprobării consiliilor locale. După ce-au fost aprobate, cererile vor fi avansate către ocoalele silvice. Acestea vor aloca, prioritar, volumul de masă lemnoasă ce poate fi recoltat an de an din fiecare unitate de producție silvică.

O cantitate de 50 metri cubi de material lemnos de familie va fi acordată, o singură dată, pe baza unei autorizații de construire, tinerilor căsătoriți în vârstă de până la 35 de ani, ce domiciliază în zona Munților Apuseni, precum și tinerilor ce se stabilesc în Apuseni, întemeindu-și gospodării pe acele meleaguri. Atenție! Beneficiarilor nu le e îngăduit să revândă materialul lemnos pe care l-au dobândit, ca deținători ai unui Carnet de moț.

De asemenea, ocoalele silvice și unitățile administrativ-teritoriale vor acorda, la solicitarea titularilor, cantitatea de material lemnos necesar construirii ori reparării locuințelor și anexelor din gospodărie, pe baza Carnetelor de moț pe care le-au eliberat primăriile.

Lemnul la care au dreptul familiile din Apuseni, în scopul prelucrării cu obținerea de produse, al construirii de locuințe ori al reparării locuințelor și anexelor gospodărești, va fi plătit la prețurile statornicite de către proprietari sau Romsilva. Se va ține seama, desigur, de prevederile legislației prin care se stabilește prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, adăugându-se cheltuielile de exploatare.

 

Carnetul de moț. Alte avantaje…

Locuitorii din Apuseni care sunt titulari ai unui Carnet de moț pot valorifica produsele prelucrate din lemn la târguri, piețe ale administrației publice, piețe private, oboare, precum și-n orice localitate din România, fiind scutiți de orice taxă.

În Anexa care face parte integrantă din Legea 33 sunt prezentate forma și conținutul Carnetului de moț. Tot acolo poate fi consultată și lista localităților de domiciliu pentru beneficiarii legii, situate în județele Hunedoara, Bihor, Arad, Alba, Cluj.

Persoana care are calitatea de titular al unui Carnet de moț are dreptul și la o reducere de 50% la călătoriile pe calea ferată, în condițiile Legii 33/1996. Aceste reduceri sunt acoperite de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

De facilitățile oferite de către Legea 33/1996, cu modificările sale publicate de curând în Monitorul Oficial, nu va putea beneficia persoana ce a comis vreuna dintre infracțiunile descrise în conținutul Codului silvic, în anul anterior depunerii cererii de obținere a materialului lemnos.

În ce măsură rezolvă recenta modificare a Legii 33/1996 problemele localnicilor din Apuseni? Răspunsul cel mai apropiat de realitate nu-l pot furniza decât destinatarii legii… Moții înșiși! Destul de multă vreme – și ne referim aici la istoria post-decembristă – carnetul de moț a fost un document care, contrar intenției legiuitorului, a avut mai mult o semnificație simbolică, decât o utilitate concretă, în viața de zi cu zi. Prevederile legii nu s-au aplicat corespunzător, fapt ce a dus inclusiv la acțiuni de protest ale reprezentanților moților. A fost o neconcordanță severă între spiritul legii și modul în care legea era interpretată, transpusă în practică. În orice caz, „textele” legiuitorului, precum și modul în care ele sunt aplicate, ar trebui să nu contrazică vocea poporului!