Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice

Dizolvarea unor asociații pe cale judecătorească pentru insolvabilitate. RIL admis

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recent un recurs în interesul legii.

În Monitorul Oficial al României nr. 1081/2018, a fost publicată Decizia nr. 21/2018 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la dezlegarea unei probleme de drept.

Recursul în interesul legii are ca obiect interpretarea unitară a dispozţiilor privind dizolvarea unor asociaţii şi fundaţii.

În cadrul acțiunilor formulate de creditori ai asociațiilor de tip Programul acționarilor salariați (P.A.S.) pentru dizolvarea, pe cale judecătorească a acestor asociații, pentru motivul insolvabilității, instanțele de judecată au adoptat soluții diferite, după cum urmează:

1) Într-o primă orientare a practicii s-a considerat că dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 sunt aplicabile cu titlu de drept comun și asociaților de tip P.A.S. înființate în temeiul Legii nr. 77/1994 sau, după caz, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1999, astfel încât și aceste asociații pot fi dizolvate prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate în situația când au devenit insolvabile.

2) Într-o a doua orientare a practicii, s-a considerat dimpotrivă că, deși Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 reprezintă dreptul comun în materia constituirii, organizării, funcționării, dizolvării și radierii asociațiilor și fundațiilor, în ceea ce privește dizolvarea asociațiilor de tip P.A.S. există reglementări speciale, care se aplică cu prioritate, conform principiului specialia generalibus derogant, astfel încât creditorii acestora nu pot cere dizolvarea asociației pe cale judecătorească, pentru motivul insolvabilității acesteia.

Legea nr. 77/1994 a fost abrogată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997, care, în art. 23, prevede că:

„Asociația se dizolvă în următoarele cazuri:

a) când scopul pentru care a fost constituită a fost realizat, toate datoriile contractate au fost plătite, iar acțiunile au fost distribuite membrilor asociației;

b) când numărul membrilor săi scade sub 20. În acest caz, adunarea generală a asociației va putea hotărî dizolvarea asociației numai după ce a stabilit, împreună cu Fondul Proprietății de Stat și cu ceilalți creditori, modalitățile de stingere a datoriilor, după caz.”

Prin urmare, dat fiind specificul acestor asociații, legea a prevăzut, în mod expres, cazurile în care se pot dizolva, nefiind, prin urmare, aplicabile prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, dreptul comun în materie.

Aceste asociații prezintă particularități față de cele obișnuite, în sensul că obiectul lor de activitate are valențe lucrative, iar asociații urmăresc să dobândească acțiuni ale unor societăți comerciale. De aceea, legea prevede cazuri speciale de dizolvare.

În concluzie, potrivit noutăţilor legislative, ICCJ admite recursul în interesul legii şi constată că în interpretarea și aplicarea art. 56 alin. (1) lit. d), art. 83 alin. (1) și art. 86 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, raportate la prevederile art. 39 din Legea nr. 77/1994 și ale art. 18 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997, dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 se aplică, în ceea ce privește dizolvarea pe cale judecătorească, pentru insolvabilitate, asociațiilor care au fost înființate în temeiul art. 1 din Legea nr. 77/1994 și art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997, după caz.