OUG nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal – bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative


GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
privind unele măsuri fiscal – bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Ţinând cont de situaţia imperativă în privinţa asigurării cu energie termică a populaţiei în sezonul rece 2018 – 2019, dat fiind caracterul social al serviciului public şi, inclusiv, eliminarea unor eventuale blocaje şi întreruperi determinate de lipsa disponibilităţilor în bugetele locale, corelat cu responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice locale,
luând în considerare faptul că pentru anul 2018 a fost aprobată o nouă modalitate de alocare a sumelor din impozitul pe venit şi din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale;
având în vedere faptul că în prezent excedentul bugetului local poate fi utilizat numai pentru finanţarea unor categorii de cheltuieli de funcţionare,
nepromovarea acestei reglementări ar fi de natură să blocheze activitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ – teritoriale.
Având în vedere necesitatea asigurării, din punctul de vedere al stabilirii impozitului pe profit, a unui tratament fiscal pentru operaţiunile specifice efectuate ca urmare a aplicării IFRS 9 “Instrumente financiare”,
luând în considerare faptul că toţi contribuabilii care au obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice trebuie să beneficieze în mod egal de bonificaţiile la plata cu anticipaţie a obligaţiilor fiscale,
având în vedere necesitatea instituirii unor proceduri care să permită modificarea obligaţiilor de plată reprezentând CASS datorată de către persoanele fizice fără venituri, stabilite de ANAF prin decizii de impunere emise anterior introducerii mecanismului de autoimpunere în cazul persoanelor fizice, în cazurile în care persoanele fizice încep să realizeze venituri sau optează pentru plata contribuţiei în condiţiile actualelor prevederi, mai avantajoase pentru aceştia,
ţinând cont de necesitatea stimulării efectuării plăţii sumelor reprezentând impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice pentru perioadele anterioare, stabilite prin decizii de impunere anuală aferente perioadei 2014 – 2017, prin reglementarea unor noi termene de plată, precum şi a unor bonificaţii pentru plata cu anticipaţie,
având în vedere că reducerea cotei de TVA constituie o măsură de natură a spori echitatea, prin îmbunătăţirea distribuţiei veniturilor sau prin faptul că anumite bunuri devin mai accesibile pentru întreaga populaţie,
ţinând cont de faptul că reducerea nivelului TVA contribuie totodată la creşterea productivităţii şi, implicit, la creşterea eficienţei economice,
întrucât extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru activităţi sportive şi recreative, servicii de cazare, restaurant şi catering constituie o măsură de natură a contribui în mod esenţial la reducerea evaziunii fiscale şi la crearea unui climat competitiv adecvat în acest domeniu,
luând în considerare faptul că extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% generează efecte pozitive semnificative asupra mediului de afaceri şi prin îmbunătăţirea fluxurilor de cash – flow, diminuând astfel o serie de dificultăţi cu care se confruntă operatorii economici din această perspectivă,
având în vedere statisticile îngrijorătoare privind incidenţa bolilor generate de stres şi lipsa activităţii fizice la nivelul populaţiei României,
având în vedere necesitatea creării posibilităţii concrete de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive prin care s-a dispus plata unor sume stabilite de instanţa de judecată cu titlu de premiu la Loteria bonurilor fiscale, prin plata acestora din bugetul Ministerului Finanţelor Publice – Acţiuni generale, în lipsa acestui suport legal executarea voluntară a hotărârilor judecătoreşti nefiind posibilă, fapt care conduce la grevarea bugetului de stat prin acumularea de sume suplimentare datorate pentru neplată,
luând în considerare faptul că introducerea Loteriei bonurilor fiscale reprezintă o măsură cu impact pozitiv în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, în domeniul comerţului cu amănuntul şi al prestărilor de servicii, iar acest impact pozitiv trebuie menţinut, este necesară promovarea unei măsuri care să garanteze că premiile deja plătite câştigătorilor sunt definitive, neputând fi micşorate retroactiv, astfel încât contribuabilii să nu fie descurajaţi să participe la Loteria bonurilor fiscale.
Având în vedere faptul că în România acordarea ajutoarelor de stat din punctul de vedere al conformităţii cu legislaţia europeană în domeniul ajutorului de stat este controlată la nivel naţional de către Consiliul Concurenţei, iar din punctul de vedere al încadrării în politicile economico – bugetare şi financiare ale statului român, de către Ministerul Finanţelor Publice,
ţinând cont de faptul că Ministerul Finanţelor Publice în calitate de furnizor – administrator de ajutor de stat a avut dificultăţi în gestionarea schemelor de ajutor de stat, îndeplinirea obligaţiilor de plată a ajutorului de stat care decurg din angajamentele legale asumate faţă de beneficiarii de ajutor de stat fiind în contradicţie cu obligaţia de a se încadra în limitele sumelor aprobate pentru plata ajutoarelor de stat prin legile bugetare anuale,
având în vedere dificultăţile avute în gestionarea schemelor de ajutor de stat de către Ministerul Finanţelor Publice în calitate de furnizor – administrator de ajutor de stat, respectiv respectarea obligaţiei de a plăti ajutorul de stat conform angajamentele legale asumate faţă de beneficiarii de ajutor de stat în condiţiile încadrării în limitele sumelor aprobate pentru plata ajutoarelor de stat prin legile bugetare anuale,
având în vedere necesitatea de a institui prevederi legale care să permită repartizarea creditelor bugetare pe toată perioada de valabilitate a programelor de ajutor de stat şi astfel asigurându-se faptul că angajamentele legale încheiate au prevăzute credite bugetare în vederea plăţii de ajutor de stat în anii în care există spaţiul bugetar disponibil,
având în vedere necesitatea asigurării finanţării din împrumuturile contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ – teritoriale a continuării şi finalizării investiţiilor publice de interes local, aflate în curs de implementare,
luând în considerare faptul că arieratele bugetare înregistrate la nivelul unităţilor/subdiviziunilor administrativ – teritoriale se reflectă în deficitul bugetului general consolidat, precum şi faptul că neachitarea de către unităţile/subdiviziunile administrativ – teritoriale a obligaţiilor de plată faţă de operatorii economici, decurgând din contractele încheiate pentru executarea investiţiilor publice de interes local şi a căror finanţare se poate asigura din împrumuturi, conduce la înrăutăţirea activităţii financiare a acestor operatori,
având în vedere că există solicitări pentru autorizarea efectuării de trageri în anul 2018 în cuantum de peste 130 milioane lei şi că în ultimii trei ani au fost unităţi/subdiviziuni administrativ – teritoriale care nu au utilizat integral sumele autorizate pentru a fi trase în acei ani, însă nu au solicitat revizuirea autorizării acestora cauzând, astfel, imposibilitatea autorizării de trageri solicitate de alte unităţi/subdiviziuni administrativ – teritoriale, generând blocarea finanţării investiţiilor publice de interes local derulate de alte unităţi administrativ – teritoriale,
ţinând cont de faptul că în contextul angajării integrale a limitei de trageri, aferentă anilor 2018 şi 2019, din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ – teritoriale este necesară modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pentru deblocarea finanţării investiţiilor publice de interes local de către autorităţile administraţiei publice locale,
având în vedere prevederile Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, potrivit cărora efectuarea serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate se face de către operatorul de transport rutier sau transportatorul autorizat cu mijloace de transport în comun, respectiv cu autobuze, troleibuze şi tramvaie, deţinute în proprietate sau în baza unui contract de leasing, înmatriculate sau înregistrate, după caz, în judeţul sau localitatea respectivă,
ţinând cont de unele inadvertenţele dintre legislaţia europeană şi legislaţia naţională în materia serviciilor de transport public local,
întrucât la elaborarea ghidurilor de finanţare în cadrul programelor europene s-a ţinut cont de legislaţia europeană în materie, ce a creat un blocaj la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale,
luând în considerare:

– alocările din Programului operaţional regional 2014 – 2020 de 1,588 mld. euro (cofinanţare UE şi buget de stat), prin care se pot finanţa componente ale sistemului de transport public local de calatori;
– beneficiarii Programului operaţional regional 2014 – 2020 pentru investiţiile ce vizează componente ale sistemului de transport public local de călători sunt unităţile administrativ – teritoriale;
– imposibilitatea utilizării mijloacelor de transport, achiziţionate de unităţile administrativ – teritoriale, indiferent de sursa de finanţare, de către operatorii serviciului de transport public local de persoane,

ţinând cont de importanţa apelor geotermale şi minerale pentru sănătatea populaţiei şi de efectele pozitive ale eliminării plăţii de redevenţe asupra utilizării extinse a acestora, dar şi indirect asupra creşterii capacităţii de utilizare a staţiunilor balneare,
având în vedere reglementările referitoare la achitarea lunară la domiciliul beneficiarilor a drepturilor de protecţie şi asistenţă socială;
luând în considerare că plata acestor drepturi se realizează lunar, în intervalul de 1 – 15 al fiecărei luni.
ţinând seama de faptul că numerarul necesar pentru aceste plăţi se achiziţionează de către C.N. Poşta Română de la băncile comerciale, conform negocierilor lunare, cu un comision mediu de 0,102%,
având în vedere că băncile comerciale au comunicat C.N. Poşta Română că vor diminua lună de lună numerarul pe care îl pot pune la dispoziţie pentru achitarea drepturilor de protecţie şi asistenţă socială,
pornind de la premisa că, în viitor, C.N. Poşta Română va achiziţiona valoarea numerarului de la Banca Naţională a României ceea ce are drept consecinţă creşterea cheltuielilor pentru această operaţiune,
având în vedere obligaţia angajatorilor care deţin avize de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite de a elabora planul de prevenire şi protecţie corespunzător locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite, care să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor astfel încât, până cel târziu la data de 31 decembrie 2019, locurile de muncă să se încadreze în condiţii normale,
ţinând seama de controalele efectuate la nivelul Inspecţiei Muncii, în urma cărora s-a constatat că, în prezent, angajatorii sunt în curs de realizare a programelor de normalizare a condiţiilor de muncă,
având în vedere faptul că, din analiza solicitării de reînnoire a avizelor de încadrare în condiţii deosebite în funcţie de clasificarea activităţilor din economia naţională, rezultă că pe primele locuri se situează sistemul de sănătate, activitatea de extracţie a cărbunelui superior şi inferior, urmată de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, iar pentru aceste locuri de muncă, din lipsa fondurilor angajatorilor necesare pentru a asigura măsurile de prevenire şi protecţie, există posibilitatea ca inspectorii de muncă, în urma controalelor, să dispună sistarea activităţii, cu implicaţii atât pe piaţa forţei de muncă, cât şi în bugetul asigurărilor de şomaj,
luând în considerare faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecinţe negative, în sensul că:

– nu s-ar asigura, din punctul de vedere al regulilor de stabilire a impozitului pe profit, un tratament fiscal pentru operaţiunile specifice efectuate ca urmare a aplicării IFRS 9 “Instrumente financiare” care a intrat în vigoare, din punct de vedere contabil, începând cu anul 2018;
– nu s-ar asigura aplicarea unui regim fiscal unitar, nediscriminatoriu tuturor contribuabililor, persoane fizice, în ceea ce priveşte bonificaţiile la plata cu anticipaţie a obligaţiilor fiscale, pentru care termenul prevăzut este data de 15 decembrie 2018;
– nu s-ar asigura cadrul legal pentru elaborarea procedurilor ANAF care să permită modificarea obligaţiilor de plată reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice fără venituri;
– persoanele fizice care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale pentru perioadele anterioare, stabilite prin decizii de impunere anuală aferente perioadei 2014 – 2017, nu ar fi stimulate să efectueze plata cu anticipaţie a obligaţiilor fiscale respective, până la data de 15 decembrie 2018;
– nu s-ar asigura, în cazul implementării măsurilor de natura ajutorului de stat de către Ministerul Finanţelor Publice, posibilitatea de a angaja sume din bugetul total al acestor măsuri, sume prevăzute pe o perioadă mai mare decât cea acoperită prin legile bugetare anuale, respectiv anul curent şi 3 ani ulteriori;
– neadoptarea în regim de urgenţă a prevederilor propuse prin prezentul act normativ conduce la blocarea implementării investiţiilor de interes pentru comunităţile locale;
– ar perturba efectuarea serviciului de transport public local de persoane;
– luând în considerare solicitările partenerilor sociali, lipsa cadrului juridic afectează un număr considerabil de lucrători încadraţi în condiţii deosebite;

în considerarea faptului că aceste aspecte vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin. (41) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 269/2017 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal – bugetar pe anul 2018, unităţile administrativ – teritoriale pot solicita, în cursul anului 2018, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 450.000 mii lei, pentru finanţarea unor cheltuieli curente pentru asigurarea furnizării energiei termice în sezonul rece, în următoarele condiţii:

a) rata de dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului plus o marjă în funcţie de scadenţa împrumuturilor, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabileşte astfel:

(i) 1,5 puncte procentuale pentru scadenţe de până la 3 ani, inclusiv;
(ii) 2,0 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, inclusiv;
(iii) 2,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 5 şi 10 ani, inclusiv;
(iv) 3,0 puncte procentuale pentru scadenţe între 10 şi 20 de ani, inclusiv;

b) perioada de rambursare: care este stabilită potrivit scadenţei împrumutului acordat, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;
c) limita de îndatorare: 30%;
d) termenul – limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor prevăzute la alin. (9), pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 29 noiembrie 2018.

(2) Sumele acordate cu titlu de împrumut din veniturile din privatizare, contractate de unităţile administrativ – teritoriale, pot fi utilizate cu respectarea destinaţiei prevăzute la alin. (1). Responsabilitatea cu privire la utilizarea sumelor în scopul pentru care se contractează împrumutul revine în totalitate autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ – teritoriale.
(3) Rambursarea împrumuturilor prevăzute la alin. (1) se efectuează în tranşe trimestriale, egale, începând cu trimestrul următor acordării acestora. Dobânda aferentă reprezintă un venit al bugetului Trezoreriei Statului, care se calculează lunar prin aplicarea ratei dobânzii la soldul împrumutului, începând cu luna acordării împrumutului, şi se plăteşte trimestrial, în suma cumulată până la zi.
(4) Drepturile şi obligaţiile părţilor, termenii şi condiţiile de derulare a împrumuturilor contractate conform alin. (1) se stabilesc prin convenţie de împrumut.
(5) Pentru neplata la termen a ratelor scadente şi a dobânzilor de plătit la împrumutul acordat se calculează o dobândă, pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, până la data stingerii obligaţiei. Dobânda reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.
(6) Unitatea administrativ – teritorială restituie împrumutul şi dobânzile aferente într-un cont distinct deschis la Trezoreria Operativă Centrală, codificat cu codul de identificare fiscală al acesteia, nepurtător de dobândă. Obligaţiile de plată se sting în următoarea ordine: dobânzi calculate pentru fiecare zi de întârziere, dobânzile şi ratele de capital. Eventualele sume virate în plus de unităţile administrativ – teritoriale faţă de suma scadentă se păstrează în conturi până la scadenţa următoare. Pentru împrumuturile rambursate integral, sumele rămase în conturi se restituie de Ministerul Finanţelor Publice în conturile indicate de titulari.
(7) În cazul în care unităţile administrativ – teritoriale înregistrează restanţe la plata ratelor şi dobânzilor datorate aferente împrumuturilor contractate, directorii direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/şefii administraţiilor judeţene ale finanţelor publice sistează alimentarea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii, în baza listei transmise lunar de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
(8) Unităţile administrativ – teritoriale pot contracta împrumuturile prevăzute la alin. (1) numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, prevăzută la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi numai dacă la data depunerii documentaţiei nu prezintă restanţe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare.
(9) Documentele în baza cărora se acordă împrumutul, precum şi cele care stau la baza obţinerii avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale vor fi stabilite prin ordinul ministrului finanţelor publice prevăzut la alin. (12).
(10) Responsabilitatea cu privire la documentele prevăzute la alin. (9), precum şi încadrarea în scopul pentru care se contractează împrumutul revin în totalitate autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ – teritoriale.
(11) Ordonatorii principali de credite şi autorităţile deliberative au obligaţia ca la elaborarea şi aprobarea bugetelor locale să prevadă plata serviciului datoriei publice locale aferent împrumuturilor acordate de Ministerul Finanţelor Publice.
(12) Mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor administrativ – teritoriale conform prevederilor prezentului articol, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice locale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. II. – Articolul 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 7 martie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 187/2018, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 3. – Prin derogare de la prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2018, autorităţile administraţiei publice locale pot utiliza excedentul bugetului local şi pentru a finanţa:

a) cheltuielile cu personalul;
b) cheltuielile cu corecţiile financiare aferente proiectelor;
c) cheltuielile cu sentinţele civile definitive;
d) plata arieratelor;
e) rambursarea împrumuturilor contractate;
f) cheltuielile de funcţionare din sistemul de protecţie a copilului şi ale centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, precum şi ale căminelor publice pentru persoane vârstnice;
g) cheltuielile necesare furnizării energiei termice în sezonul rece 2018 – 2019,
numai în cazul în care din veniturile proprii şi din sumele de echilibrare primite conform Legii bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018 cu modificările şi completările ulterioare, nu pot acoperi cheltuielile necesare acestor categorii de cheltuieli.”

Art. III. – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 19, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

“(8) La calculul rezultatului fiscal, la momentul vânzării/cesionării titlurilor de participare, contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară şi care înregistrează evaluarea titlurilor de participare la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global, ca urmare a aplicării opţiunii irevocabile de a recunoaşte astfel titlurile de participare, tratează sumele reprezentând diferenţe din evaluare/reevaluare care se regăsesc în debitul/creditul conturilor de rezerve, ca elemente similare cheltuielilor/veniturilor, după caz, dacă la data vânzării/cesionării nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 23 lit. i).”

2. La articolul 21, literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“b) pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a contabilităţii sau ca urmare a modificării politicilor contabile determinate de adoptarea iniţială a noi standarde internaţionale de raportare financiară, cu excepţia sumelor care provin din actualizarea cu rata inflaţiei, se aplică următorul tratament fiscal:

1. sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezintă elemente similare veniturilor;
2. sumele care reprezintă elemente de natura veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară reprezintă elemente similare veniturilor, cu excepţia celor prevăzute la art. 23 şi 24;
3. sumele care reprezintă elemente de natura cheltuielilor înregistrate potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară sunt considerate elemente similare cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile în conformitate cu prevederile art. 25 şi 26;
4. sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezintă elemente similare veniturilor;
5. sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat venituri neimpozabile nu reprezintă elemente similare cheltuielilor;
6. sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat venituri impozabile reprezintă elemente similare cheltuielilor;

c) în cazul în care în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a contabilităţii sau ca urmare a modificării politicilor contabile determinate de adoptarea iniţială a noi standarde internaţionale de raportare financiară, se înregistrează sume care provin din retratarea unor provizioane, sumele care provin din anularea provizioanelor care au reprezentat cheltuieli nedeductibile nu reprezintă elemente similare veniturilor, iar sumele rezultate din constituirea provizioanelor potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară nu reprezintă elemente similare cheltuielilor.”

3. La articolul 133, alineatul (15) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(15) În anul 2018 se acordă următoarele bonificaţii:

a) pentru depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin mijloace electronice de transmitere la distanţă conform art. 79 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, până la 15 iulie 2018 inclusiv, se acordă o bonificaţie de 5% din impozitul pe venit plătit integral până la 15 martie 2019 inclusiv, reprezentând obligaţiile fiscale anuale pentru anul 2018. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul/câştigul net anual şi/sau impozitul pe venitul anual, de plată;
b) pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe venit se acordă o bonificaţie de 5% din impozitul pe venit anual estimat declarat prin Declaraţia unică şi plătit integral până la 15 decembrie 2018 inclusiv. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual estimat şi/sau impozitul pe venitul anual estimat, de plată.”

4. La articolul 291 alineatul (2), literele d) şi f) se abrogă.

5. La articolul 291 alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, bâlciuri, parcuri de distracţii şi parcuri recreative ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9321 şi 9329, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m);”.

6. La articolul 291 alineatul (3), după litera c) se introduc trei noi litere, literele d) – f), cu următorul cuprins:

“d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
e) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10;
f) dreptul de utilizare a facilităţilor sportive ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311 şi 9313, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, în scopul practicării sportului şi educaţiei fizice, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. l).”

Art. IV. – (1) “Decizia de impunere privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”, emisă de organul fiscal central, produce efecte până la data depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.
(2) În situaţia în care persoana fizică nu îşi exprimă opţiunea de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prin depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, “Decizia de impunere privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal” îşi păstrează valabilitatea până la termenul de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzut de lege pentru declararea venitului estimat a se realiza în anul fiscal 2019.
(3) Încetarea obligaţiei de plată privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate stabilită prin “Decizia de impunere privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”, se face prin declararea veniturilor în declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, sau prin notificarea organului fiscal de către contribuabilii care se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau de către cei care realizează venituri pentru care obligaţia declarării revine plătitorilor, după caz.
(4) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) se anulează obligaţiile de plată privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate stabilite prin “Decizia de impunere privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”, aferente perioadei începând cu luna depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, sau începând cu luna depunerii notificării, inclusiv.
(5) Pentru situaţia prevăzută la alin. (2) se anulează obligaţiile de plată privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate stabilite prin “Decizia de impunere privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”, aferente perioadei începând cu luna împlinirii termenului de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, inclusiv.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) – (5) se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. V. – (1) În cazul deciziilor de impunere anuală, emise şi comunicate de organul fiscal competent după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru definitivarea impozitului anual pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017 şi pentru definitivarea contribuţiei individuale de asigurări sociale datorată de persoanele fizice, pentru perioada 2016 – 2017, termenul de plată pentru sumele de plată stabilite prin aceste decizii, este data de 30 iunie 2019.
(2) Pentru plata cu anticipaţie a sumelor prevăzute la alin. (1) se acordă o bonificaţie de 10% din aceste sume, dacă sunt plătite integral până la data de 15 decembrie 2018, inclusiv. Valoarea bonificaţiei diminuează sumele de plată prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul deciziilor de impunere anuală, emise şi comunicate de organul fiscal competent după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru definitivarea contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, pentru perioada 2014 – 2017, termenul de plată pentru sumele de plată stabilite prin aceste decizii este data de 30 iunie 2019.
(4) Pentru plata cu anticipaţie a sumelor prevăzute la alin. (3), se acordă o bonificaţie de 10% din aceste sume, dacă sunt plătite integral până la data de 31 martie 2019, inclusiv. Valoarea bonificaţiei diminuează sumele de plată prevăzute la alin. (3).
(5) Bonificaţia acordată la plata contribuţiei de asigurări sociale, potrivit alin. (2), se suportă de la bugetul de stat.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) – (5) se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. VI. – După articolul 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 30 ianuarie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 166/2015, se introduce un nou articol, articolul 71, cu următorul cuprins:

“Art. 71. – (1) Sumele stabilite prin hotărâri definitive ale instanţei de judecată, cu titlu de premiu la Loteria bonurilor fiscale, se achită de către Ministerul Finanţelor Publice din bugetul Ministerului Finanţelor Publice – Acţiuni generale. Dacă prin hotărârea judecătorească definitivă prin care o persoană este stabilită drept câştigătoare la o extragere a Loteriei bonurilor fiscale, nu este individualizată şi suma de plată ce i se cuvine cu titlu de premiu, aceasta se determină prin împărţirea fondului de premiere aferent extragerii respective la numărul total al persoanelor câştigătoare, la care se adaugă şi persoana stabilită drept câştigătoare prin hotărâre judecătorească.
(2) Procedura privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata sumelor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3) În situaţia în care, ulterior efectuării plăţii premiilor aferente unei extrageri a Loteriei bonurilor fiscale, conform prevederilor prezentei ordonanţe, sunt pronunţate hotărâri ale instanţei de judecată rămase definitive, prin care se constată că o persoană are calitatea de câştigător la acea extragere, se consideră că premiile deja achitate sunt definitive.”

Art. VII. – După articolul 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurentei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 51, cu următorul cuprins:

“Art. 51. – (1) În cazul programelor de ajutor de stat, respectiv scheme de ajutor de stat sau de minimis sau ajutoare de stat individuale administrate de către Ministerul Finanţelor Publice, creditele bugetare aferente plăţilor de ajutoare de stat sau de ajutoare de minimis se aprobă pe anul curent şi se estimează pe o perioadă de până la 3 ani prin legile bugetare anuale.
(2) Prin ordin al ministrului finanţelor publice, disponibilul de credite bugetare rezultate ca diferenţă dintre creditele de angajament aprobate prin legea bugetară anuală şi creditele bugetare aprobate pe anul curent şi estimate pe următorii 3 ani, se repartizează pe anii următori pe o perioadă suplimentară de maximum 5 ani începând cu ultimul an estimat conform alin. (1) şi se utilizează la semnarea angajamentelor legale.
(3) Operaţiunile prevăzute la alin. (2) se realizează în termen de 30 de zile de la aprobarea creditelor de angajament şi creditelor bugetare anuale.”

Art. VIII. – Creditele de angajament şi creditele bugetare anuale pe anul 2018 se repartizează potrivit art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurentei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. IX. – După alineatul (13) al articolului 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc patru noi alineate, alineatele (14) – (17), cu următorul cuprins:

“(14) În cazul tragerilor din finanţările rambursabile contractate, a căror autorizare trebuie să se încadreze în limitele anuale, în condiţiile legii, unităţile/subdiviziunile administrativ – teritoriale au obligaţia, ca până la data de 15 august a fiecărui an, reprezentând data înregistrării la registratura Ministerului Finanţelor Publice, să transmită Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale o notificare care să cuprindă următoarele:

a) sumele autorizate pentru anul în curs;
b) sumele autorizate care vor fi trase până la sfârşitul anului;
c) sumele autorizate ca trageri pentru anul în curs care sunt disponibilizate;
d) reprogramarea tragerilor pentru anii următori. Tragerile se reautorizează pentru anii următori pentru care există disponibil din plafoanele de trageri, în condiţiile legii. Sumele disponibilizate pentru anul în curs se utilizează pentru autorizarea de trageri aferente altor finanţări rambursabile contractate de unităţi/subdiviziuni administrativ – teritoriale.

(15) În cazul în care unitatea/subdiviziunea administrativ – teritorială nu îşi îndeplineşte obligaţia prevăzută la alin. (14), Comisia de autorizare a împrumuturilor locale anulează sumele autorizate ca trageri pentru anul în curs şi netrase până la data de 31 august, conform ultimei raportări transmise de autorităţile administraţiei publice locale în baza art. 62 alin. (10). Tragerile se reautorizează pentru anii următori pentru care există disponibil din plafoanele de trageri, în condiţiile legii. Sumele disponibilizate pentru anul în curs se utilizează pentru autorizarea de trageri aferente altor finanţări rambursabile contractate de unităţi/subdiviziuni administrativ – teritoriale.
(16) În cazul în care sumele notificate conform alin. (14) lit. b) nu se utilizează până la finele anului, unităţile/subdiviziunile administrativ – teritoriale plătesc o penalitate de 2% din suma notificată şi netrasă.
(17) Unităţile/subdiviziunile administrativ – teritoriale au obligaţia calculării şi achitării, până la data de 31 martie a anului următor, a penalităţii prevăzute la alin. (16), care reprezintă venit la bugetul de stat.”

Art. X. – Pentru anul 2018, termenul prevăzut la art. 63 alin. (14) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă se înlocuieşte cu data de 15 octombrie 2018 şi termenul prevăzut la art. 63 alin. (15) din aceeaşi lege se înlocuieşte cu data de 31 octombrie 2018.

Art. XI. – Articolul 4 din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 19 aprilie 2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“d) se efectuează cu mijloace de transport în comun, respectiv cu autobuze, troleibuze şi tramvaie, înmatriculate sau înregistrate, după caz, în judeţul sau localitatea respectivă, deţinute în proprietate sau în baza unui contract de leasing de către operatorul de transport rutier sau transportatorul autorizat şi/sau de către unitatea administrativ – teritorială sau, după caz, de către unităţile administrativ teritoriale membre ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. În condiţiile prezentei legi, transportul realizat cu troleibuze şi tramvaie se realizează de către transportatorii autorizaţi;”.

2. După alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Componente ale sistemului de transport public local, inclusiv, mijloace de transport utilizate pentru prestarea serviciului public de transport călători pot fi date, în condiţiile legii, în administrare sau puse la dispoziţie operatorilor şi transportatorilor autorizaţi de către unitatea administrativ – teritorială, în baza procesului – verbal de predare – primire, anexă la hotărârea de dare în administrare sau la contractul de delegare a gestiunii, după caz, sau pot fi puse la dispoziţie de către unităţile administrativ – teritoriale membre ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară în baza proceselor – verbale de predare – primire, anexe la contractul de delegare a gestiunii, în condiţiile respectării regimului juridic al proprietăţii publice.”

Art. XII. – Prin derogare de la prevederile art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 noiembrie 2018 se aplică o cotă procentuală de 0% pentru apa geotermală şi apa minerală naturală utilizată pentru consumul populaţiei la buvetele publice.

Art. XIII. – Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 29, alineatele (11) şi (12) vor avea următorul cuprins:

“(11) Avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, al căror termen de valabilitate este data de 31 decembrie 2018, se menţin până la data de 31 decembrie 2019, dată până la care angajatorii au obligaţia de a normaliza condiţiile de muncă.
(12) Perioada cuprinsă între data de 31 decembrie 2018 şi data de 31 decembrie 2019 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează, contribuţia de 4% potrivit prevederilor art. 138 lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare”.

2. La articolul 110, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1,1% din valoarea totală a sumelor plătite”.

Art. XIV. – Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. III din prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia pct. 4 – 6, care intră în vigoare la data de 1 noiembrie 2018.

PRIM – MINISTRU
VASILICA – VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:
Viceprim – ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Paul Stănescu
Ministrul finanţelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici
Ministrul afacerilor externe,
Teodor – Viorel Meleşcanu
p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,
Cristian – Gabriel Winzer
p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,
Elena Solomonesc,
secretar de stat
Ministrul sănătăţii,
Sorina Pintea
Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,
Petru Bogdan Cojocaru
Ministrul economiei,
Dănuţ Andruşcă

Bucureşti, 4 octombrie 2018.
Nr. 89.