Guvernul a aprobat o hotărâre care aduce schimbări subvenţiilor acordate angajatorilor şi angajaţilor din România. Decizia vine pe fondul unei crize acute a forţei de muncă.
Astfel, angajatorii care încheie un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună. Suma acordată anterior era de 1.125 lei, în cazul ucenicilor, şi 1.350 lei, în cazul absolvenţilor.
Exista o serie de drepturi pentru copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale din familii, inscrisi in invatamantul de masa sau special.
In conformitate cu prevederile articolului 129, aliniat 7 din Legea nr. 272/2004 republicata si articolul 51, aliniat 2 din Legea nr. 1/2011, copiii si tinerii cu CES au dreptul la:
– alocatie de hrana in cuantum de 12 lei/zi, pentru copii cu varsta intre 0-3 ani, si 16,6 lei/zi pentru copii si tineri cu varsta intre 3-26 ani;
Angajatorii care încheie un contract de ucenicie sau de stagiu vor beneficia la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a acestuia, de 2.250 de lei pe lună, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
El a precizat că în acest sens a fost adoptată o hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Ordonanţei 60/ 2018.
“E acel act normativ care se referă la subvenţii pentru angajatori, dar şi pentru şomerii care se angajează. (…) Angajatorii care încheie un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, beneficiază la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 de lei pe lună. Suma acordată anterior era de 1.125 de lei în cazul ucenicilor şi 1.350 de lei în cazul absolvenţilor”, a explicat purtătorul de cuvânt.
S-a propus o modificare legislativă prin care muncitorii străini care sunt aduşi în România să fie plătiţi cu salariul minim, să nu existe obligativitatea de a primi salariul mediu brut pe economie.
“Astăzi, venim cu o nouă propunere. Pentru muncitorii străini care sunt aduşi în România există obligativitatea de a fi plătiţi la salariul mediu brut pe economie şi modificarea legislativă pe care dorim să o facem este ca ei să fie plătiţi cu salariul minim. Deci, să nu existe o obligaţie din partea angajatorilor să fie plătiţi cu salariul mediu brut. Ei se încadrează pe o scală de salarizare care începe cu salariul minim. Unul dintre colegi dădea următorul exemplu: dacă la o fabrică de confecţii ai un muncitor român care este plătit cu salariu minim, de ce să aduci un muncitor străin care să fie plătit cu salariu mediu, în condiţiile în care prestează aceeaşi muncă. Având în vedere criza majoră de forţă de muncă din economia românească, trebuie două măsuri luate: aceasta, împreună cu alocarea unor contingente mai mari de muncitori străini pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă”, a precizat iniţiatorul propunerii.
De mai bine de o lună, cifrele privind datoriile agenţilor economici la bugetul statului nu mai sunt publice, ANAF sistând furnizarea acestor date. Utima dată când datoriile au putut fi verificate de public, cele mai mari restanţe erau în dreptul societăţilor statului. Ministrul Finanţelor a propus amnistie pentru aceste datorii.
Până acum, ANAF publica periodic situaţii actualizate cu datoriile firmelor către buget. Erau publicate obligaţiile fiscale restante totale care depășeau anumite plafoane. 500.000 lei, în cazul datornicilor, mari contribuabili, 250.000 lei, în cazul contribuabililor mijlocii şi 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice din desfăşurarea de activităţi economice independente sau profesii libere.
Mamele cu venituri reduse vor primi produsele necesare îngrijirii nou-născutului în primul trimestru de viaţă, a anunţat prim-ministrul.
“Ne preocupă permanent şi situaţia persoanelor care sunt supuse riscului de sărăcie, excluziune socială şi de marginalizare. Venim astăzi în sprijinul persoanelor defavorizate prin noi măsuri de ajutorare. Mamele cu venituri reduse, aflate în risc de abandon, vor primi produsele necesare îngrijirii nou-născutului în primul trimestru de viaţă”, a declarat Premierul.
Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 129 alin. (2) lit. b) din Codul penal, potrivit unui comunicat.
Dispozițiile criticate au următorul conținut: „În cazul săvârşirii a două infracţiuni, dintre care una în timpul minorităţii şi una după majorat, pentru infracţiunea comisă în timpul minorităţii se ia o măsură educativă, iar pentru infracţiunea săvârşită după majorat se stabileşte o pedeapsă, după care: […] b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puţin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârşirii infracţiunii comise după majorat;”
Viața trăită prin țări străine, departe de cei dragi și de locurile în care te-ai născut și te-ai format ca om, prezintă multiple dificultăți, capcane, provocări. Aceste dificultăți nu sunt cunoscute, în detaliu și cu adevărat, decât celor care le-au trăit și le-au experimentat în viața de zi cu zi.
Milioane de români s-au văzut puși în situația în care preferabil a fost s-o ia de la zero, printre străini, decât să mai zăbovească în țara natală, istovindu-se prematur în confruntarea cu neajunsurile. Este, desigur, regretabil că atâția și atâția români nu și-au putut găsi rostul și împlinirea decât pe alte meleaguri, în alte state. Cauzele acestui exod ne sunt cunoscute tuturor.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 493 alin. 5 C. proc. civ., că se impune anularea recursului în situația în care a fost declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, pronunțate în recurs. întrucât nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului (conform dispoziţiilor art. 483 alin. 1 C. proc. civ.).
(Decizia nr. 97 din data de 18 ianuarie 2018 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect contestație)
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 24 septembrie 2018 a fost publicată Decizia nr. 50/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 46.987/3/2016, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept.
Problema de drept care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție presupune rezolvarea chestiunii dacă persoane din categorii profesionale diferite, cărora li se recunoaște, prin dispoziția legiuitorului, același statut, beneficiază și de aceleași drepturi.