Categories
Articole Fiscalitate

Prevederile noului Cod fiscal. Ce am avut și ce am pierdut?

Întreaga presă scrie despre prevederile noului Cod fiscal, dispoziții pe care le vom simți pe propria piele începând cu 1 ianuarie 2018. Fiecare își dă cu părerea, unii sunt optimiști, alții pesimiști, cert este că privind în urmă la alte modificări fiscale ale legiuitorului începi să înțelegi că „bugetul este o confirmare matematică a suspiciunilor noastre.” (A.A. Latimer)

Lecturând noile dispoziții fiscale realizezi că „un buget arată banilor tăi unde să se îndrepte în loc să-i lași pe ei să decidă unde să se îndrepte.”  (Dave Ramsey), pentru că atunci „când intră în buget, prada se transformă în contribuție.”  (Valeriu Butulescu)

Legiuitorul a elaborat OUG 79/2017 pentru modificarea Codului fiscal care a fost publicată în Monitorul Oficial 885 din 10 noiembrie 2017 și ale cărei prevederi se aplică de la 1 ianuarie 2018.

Care vor fi contribuțiile sociale obligatorii?

În prezent există șase tipuri de contribuții aplicate asupra salariului: de sănătate, pentru concedii medicale, pentru accidente de muncă și boli profesionale, la pensii, la șomaj și pentru creanțe salariale.

Știrile juridice arată că de la 1 ianuarie 2018 acestea se vor reduce la trei: pentru asigurări sociale (CAS), pentru sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM). Astfel, CAS pentru condiții normale de muncă va fi de 25% fiind în totalitate în sarcina angajatului, CAS pentru condiții deosebite de  muncă va fi de 29% fiind suportat în cotă 25% de salariat și 4% de angajator, iar pentru condiții speciale de muncă va fi de 33% fiind suportat 25% de salariat și 8% de angajator. Noutățile legislative arată că angajatorul va datora CAS împreună cu angajatul atunci când vorbim de condiții de muncă speciale și deosebite.

Contribuția la sănătate va fi în sarcina salariatului fiind în cuantum de 10%, iar CAM a fost stabilită în cotă de 2,25% urmând a fi în sarcina angajatorului. Această contribuție nu se datorează pentru prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de șomaj și din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Noutățile legislative prevăd că din contribuția asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar până la sfârșitul lunii în curs o cotă de 15% care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, 20% merge la Bugetul asigurărilor pentru șomaj, 5% se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, 40% pentru bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale și 20% se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.

Cine va calcula, reține și vira aceste contribuții?

Ca și până acum angajatorii au această obligație pentru angajații lor. Această contribuție de asigurări sociale se va achita la bugetul asigurărilor de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează împreună cu contribuția angajatorului.

Persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii de la angajatori care nu au sediul social permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, au obligația de a calcula și achita lunar până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile doar dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.

Contribuția de asigurări sociale datorată de persoanele care realizează venituri din activități independente

Știrile juridice arată că pentru cei care realizează venituri din activități independente baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale este venitul ales de contribuabil care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. Aceste persoane depun anual la organul fiscal, până la 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția de asigurări sociale, declarația privind venitul asupra căruia datorează contribuția.

Cei care în anul fiscal precedent au realizat venituri cumulate din activități independente sub plafonul minim nu au obligația de a depune această declarație și nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru anul în curs.

 Veniturile microîntreprinderilor

Va fi considerată microîntreprindere persoana juridică care a realizat venituri ce nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro (față de 500.000 euro cât este în prezent), iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită, iar limita se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Regula este că se va lua cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.

Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderi se realizează ținând cont de veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv.

Care sunt cotele de impozitare și deducerea personală?

Cota de impozit valabilă din 2018 va fi de 10% în loc de 16% cât este în prezent.

Deducerea personală ce se acordă persoanelor fizice cu un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusive este: pentru cei care nu au persoane în întreținere 510 lei, pentru cei care au o persoană în întreținere 670 lei, pentru cei care întrețin 2 persoane 830 lei, la 3 persoane este 990 lei și la 4 sau mai multe persoana este 1.310 lei.

Pentru cei care realizează venituri brute lunare din salarii  cuprinse între 1.951 lei și 3.600 lei inclusiv, deducerile sunt degresive față de cele prezentate anterior și fac obiectul unui calcul tabelar prezentat în prezenta OUG.

Pentru cei care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deducerea personală.

Venituri din dobânzi

Pentru veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente și pentru depozitele clienților cota de impozit va fi de 10% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii sale.

Venitul impozabil din pensii

Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

Pentru veniturile din pensii și/sau diferențele de venituri din pensii sau sumele reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație, stabilite în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile /executorii, impozitul se calculează separat față de impozitul aferent drepturilor lunii curente prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil, impozitul reținut fiind impozit final.

În concluzie?

Românii sunt obișnuiți cu greul și cu încercările, astfel încât li se potrivește caracterizarea dată de Ica Ungureanu „ei nu disperă niciodată,/Căci, optimiști cum sunt, din fire,/Consideră că le-a fost dată/Ca test de supraviețuire.”