Exercitarea profesia de avocat este reglementată de Legea nr. 51/1995 unde se prevede că profesiaa de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute în prezenta lege.
Art. 49 alin. 3) din Legea nr. 51/1995 prevede că organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.
Acest articol de lege a fost criticat, potrivit ştirilor juridice, pe motiv că încalcă dispoziţiile constituţionale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituţionale în măsura în care s-ar interpreta ca fiind exoneratoare de răspundere juridică personală a membrilor consiliilor barourilor, în sensul că “împiedică aplicarea normelor care permit repararea prejudiciilor cauzate de persoanele care, prin participarea la adoptarea actelor administrative, conduc la adoptarea actelor administrative producătoare de prejudicii, împiedicând, astfel, formularea cererii de chemare în judecată în mod corespunzător”.
Se arată că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 52 alin. (3) teza a II – a şi ale art. 72 alin. (1), care instituie o serie de excepţii de la regula răspunderii autorităţilor/persoanelor componente ale autorităţilor statale, excepţii care nu pot suferi completări la nivel infraconstituţional, deoarece acest lucru ar echivala cu o adăugire nepermisă la norma constituţională.
Pe scurt se apreciază că accesul la justiţie este grav încălcat prin ascunderea identităţii celor care, în mod nelegal, au adus prejudicii, cu forma de vinovăţie cerută de lege, ocultism care îmbracă forma inechităţii procesuale în materia contenciosului administrativ.
Curtea Constituţională a reţinut că acest caracter secret, care face parte din sfera secretului profesional, potrivit Legii nr. 51/1995, este menit a asigura protecţie membrilor structurilor colegiale decidente. Ceea ce contează, însă, este rezultatul dezbaterilor şi al votului exprimat în urma acestora şi nu poziţia individuală a celor care participă la luarea hotărârilor. Prin urmare, nu se poate afirma că este vorba de o lipsă de transparenţă, întrucât aceasta este asigurată prin comunicarea publică a hotărârilor organelor profesiei, luate cu respectarea legii. Aşa fiind, hotărârea Consiliului Baroului este rezultatul pronunţării (deliberării) unui organ colectiv, căruia baroul i-a dat anumite însărcinări şi care exercită, în numele acestuia, atribuţiile prevăzute expres în Legea nr. 51/1995.
Mai mult, imposibilitatea acţionării în judecată a fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegial care au votat împotriva înscrierii autoarei excepţiei în Tabloului avocaţilor definitivi nu constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 16 şi art. 21 din Constituţie, deoarece votul fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegială îşi pierde din relevanţă în faţa deciziei pe care acesta, în întregul său, a adoptat-o în cadrul instituit prin legea specială de organizare şi funcţionare a profesiei de avocat, şi care constituie unicul act ce produce efecte juridice.
Prin urmare, prin Decizia nr. 524/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 799/2017, a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate.