Exploatarea balastierelor din apropierea drumurilor și podurilor nu se face oricum, ci doar… după noile norme!


Apa trece, pietrele rămân! În situații mai puțin fericite, apa trece și, în trecerea sa vijelioasă, cu debit multiplicat, pune la pământ și podurile care o traversează – fie ele și de piatră ori de beton armat. Nu puține au fost cazurile în care apele înfuriate ale unui râuleț ce are, în mod normal, un debit și un aspect inofensiv, au dărâmat poduri de dimensiuni considerabile, cauza fiind carierele de pietriș amplasate prea aproape.

Dat fiind că un pod nu se construiește cu una cu două și având în vedere talentul (sau, mai bine zis, viteza de melc) cu care se mișcă, uneori, autoritățile, atunci când se impune realizarea unei astfel de construcții, este necesar să conservăm, măcar, infrastructura existentă. Să păstrăm ceea ce avem!

Ideea principală este că o balastieră nu poate fi amplasată la o aruncătură de băț de un drum public sau un pod, pentru că nu-i de glumă cu efectele eroziunii și nici cu forța viiturilor. În „Monitorul Oficial” 732/2017 a fost publicat Ordinul ministrului transporturilor 1293/2017 pentru aprobarea normelor privind amplasarea și exploatarea balastierelor din zona drumurilor și podurilor.

 

Acordul prealabil al administratorului drumului

Orice construcție ori instalație, care trebuie să fie edificată în orice scop în zona unui drum public, va fi realizată doar după obținerea unui acord prealabil al administratorului drumului și cu respectarea legilor privind autorizarea lucrărilor de construcții. Acordul prealabil al administratorului drumului va fi emis doar pentru o anume funcție a obiectivului iar modificarea destinației e condiționată de către încuviințarea administratorului, pentru noua lucrare.

Potrivit ultimelor știri juridice, în cazul balastierelor existente, cerințele tehnice nou-introduse vor trebui luate în calcul la efectuarea lucrărilor din albii, a reparațiilor, a reabilitărilor ori a modernizării balastierelor. Domeniul de aplicare privește și balastierele care, odată amplasate în proximitatea drumurilor și podurilor, ar putea provoca deteriorarea acestora, cu perturbarea circulației rutiere.

Distanța minimă dintre limita balastierei și traseul drumului ori podul existent mai sus, pe cursul apelor curgătoare, va fi statornicită în funcție de debitul și de viteza cursului de apă, de configurația albiei, de natura și însușirile fizico-mecanice ale materialelor aluvionare din albie, în scopul preîntâmpinării consecințelor negative asupra drumurilor și podurilor de la fața locului.

 

Cerinte, la deschiderea noilor balastiere

Se impune mențiunea că nu este permisă înființarea balastierelor la minimum un kilometru în amonte și la minimum doi kilometri în aval, acolo unde-s construite poduri. Atunci când este vorba despre o exploatare în terasă, în zona podurilor e interzis ca exploatarea să se afle la mai puțin de o sută de metri de marginea albiei majore.

Agregatele naturale (asocierile de roci cristaline) nu vor fi exploatate decât din rezervele omologate, ținându-se seama, obligatoriu, de condițiile de scurgere a apelor și de asigurare a stabilității malurilor și a albiilor, fără a fi afectate construcțiile aflate în zone ce au legătură – în mod direct ori indirect – cu regimul de curgere a apelor.

Cu titlu de noutăți legislative, trebuie spus că, în vederea deschiderii unor noi balastiere, va trebui obținut atât acordul Ministerului Transportului, cât și avizul de amplasament, eliberat de către Administrația Națională Apele Române, dacă lucrările vor fi executate la nivelul albiilor râurilor.

În condițiile în care este vorba despre balastiere aflate în apropierea unor zone populate sau în proximitatea unor drumuri intens circulate, vor fi adoptate soluții moderne, estetice, eficiente de protejare.

În concret, pot fi prevăzute panouri care să separe incinta balastierei pe laturile din vecinătatea zonelor locuite și, respectiv, a drumurilor intens circulate, având la exterior un aspect estetic agreabil, „cu posibilități de îmbrăcare în vegetație”. Prin dimensiunile lor, aceste panouri vor trebui să constituie o barieră atât vizuală, cât și din punct de vedere al prevenirii poluării cu praf. Nu va fi îngăduită efectuarea de lucrări de construcție sau de amenajare, la o depărtare mai mică de un kilometru în amonte, respectiv doi kilometri în aval de poduri, în absența acordului administratorului drumului.

 

Condiții și restricții…

Atunci când are loc coborârea talvergului (definit ca linia prin care sunt unite cele mai adânci puncte din albia unui râu), din pricina eroziunii, administratorul balastierei trebuie să stopeze exploatarea balastierei, luând măsuri pentru stabilizarea taluzului ori a podului, pe propriile speze. Nu este îngăduită executarea de lucrări în albie, la o distanță mai mică de un kilometru în amonte, respectiv doi kilometri în aval de poduri, care să determine coborârea talvegului în zona unui pod, în lipsa încuviințării administratorului drumului pe care este amplasat podul.

În scopul diminuării procesului de eroziune, la picioarele de pod situate în amonte vor fi prevăzute praguri de fund, proiectate pe toată lățimea albiei, de la un mal la celălalt, ele având coronamentul mai înalt către maluri, decât către firul apei.

În cazul drumurilor și podurilor noi, edificate ca obiective de utilitate publică, balastierele existente vor fi reamplasate în termen de un an, pe spezele proprietarului, în scopul de a nu fi pusă în primejdie stabilitatea drumului și a podului, precum și pentru a nu fi schimbat regimul apei din zonă.

Numărul  crescut de balastiere și activitatea intensă a multora arată că există o cerere crescută de materiale de construcții (nisip, pietriș), că în România se construiește. În acest context, ar putea fi evocate cuvintele lui Isaac Newton: „Oamenii construiesc numeroase ziduri, însă nu și suficiente poduri”.