Legea privind organizarea profesiei de avocat conţine o prevedere neconstituţională!


Profesia de avocat este o profesie liberă şi independentă cu organizare şi funcţionare autonome iar în exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.

Legislaţia, art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, prevede cazurile de nedemnitate, şi anume se prevede că este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.

Potrivit ştirilor juridice, articolul menţionat mai sus a atras atenţia şi s-a considerat că nu este conform prevederilor constituţionale, formulându-se o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens.

Motivarea excepţiei de neconstituţionalitate

Se apreciază că articol de lege menţionat mai sus este lipsit de claritate şi că acesta trebuia formulat cu claritate şi precizie, astfel încât destinatarii săi să îşi poate conforma conduita socială, adică să cunoască în mod clar acele infracţiuni care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat, prin precizarea faptului că trebuie să fie comise în legătură cu exercitarea profesiei de avocat sau fără legătură cu această profesie.

Se consideră că este încălcat art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, aceste dispoziţii garantează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, ceea ce înseamnă că norma juridică cuprinsă într-o lege se va aplica în aceeaşi manieră oricărui cetăţean aflat în aceeaşi situaţie juridică.

De asemenea , se consideră că profesia de avocat este o profesie liberală, iar alegerea şi exercitarea ei sunt garantate oricărei persoane care întruneşte condiţiile necesare pentru a accede în această profesie şi apoi pentru a o practica. În lipsa unor norme clare şi precise cu privire la cazurile de încetare a calităţii de avocat, pe care acesta trebuie să le cunoască astfel încât să îşi ordoneze conduita, decizia de încetare a calităţii de avocat este abuzivă, arbitrară şi încalcă dreptul la exercitarea profesiei, garantat de art. 41 alin. (1) din Constituţie.

Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate

Prin Decizia nr. 225/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 468/2017, Curtea apreciază că acestă critică este întemeiată şi constată că, din cauza redactării imprecise a acestui text de lege, determinarea infracţiunilor care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat reprezintă o problemă lăsată la aprecierea suverană a structurilor profesionale competente să stabilească asupra cazului de nedemnitate, astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. 51/1995.

Prin urmare, Curtea observă că, în prezent, legea nu stabileşte sfera infracţiunilor care afectează/nu afectează prestigiul profesiei de avocat, constatarea stării de nedemnitate în care se află avocatul şi, implicit, încetarea calităţii sale profesionale realizându-se, de la caz la caz, de către structura profesională competentă. Mai mult, decizia adoptată nu este întemeiată pe criterii obiective, rezonabile şi concrete, ci pe aprecieri subiective, care pot varia de la o structură profesională teritorială la alta.

Faptul că dispoziţiile legale criticate nu stipulează care sunt acele infracţiuni intenţionate pentru a căror săvârşire şi, implicit, condamnare avocatul este nedemn a mai exercita profesia în cauză conduce la împrejurarea ca un aspect esenţial, care este de natură să influenţeze gravitatea sancţiunilor disciplinare aplicate, să nu fie prevăzut în mod explicit prin lege, ci lăsat la aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente.

Curtea constată că sintagma “de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, este neconstituţională şi contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate şi precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracţiuni intenţionate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat.