Legea de modificare a Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, motiv de sesizare CCR


Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului iar recent s-a anunţat că vom avea o nouă lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Cea mai recentă modificare a fost adusă de Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal – bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, lege care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1028/2016.

Această lege a constituit motivul unei excepţii de neconstituţionalitate, excepţie care, potrivit ştirilor juridice, a fost formulată de un număr de 65 deputaţi.

Cum s-a motivat excepţia de neconstituţionalitate?

S-au invocat atât motive de neconstituţionalitate extrinsecă, privind procedura de adoptare a actului normativ criticat, cât şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă.

Referitor la motivele de neconstituţionalitate extrinsecă, în primul rând, autorii obiecţiei susţin că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, deoarece amendamentele adoptate la Camera Deputaţilor modifică conţinutul reglementării şi generează o configuraţie semnificativ deosebită a actului normativ faţă de forma adoptată în Camera de reflecţie, în speţă Senatul României.

Un al doilea motiv de neconstituţionalitate extrinsecă este încălcarea art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, conform căruia un raport adoptat de o Comisie permanentă a Camerei Deputaţilor trebuie distribuit la caseta (electronică) a deputatului cu cel puţin 5 zile înainte de dezbaterea acestuia în plenul Camerei Deputaţilor. Or, raportul întocmit de cele trei comisii sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost distribuit la caseta deputatului în ziua adoptării legii, respectiv data de 7 noiembrie 2016.

Referitor la motivele de neconstituţionalitate intrinsecă, cei 65 de deputaţi susţin că reglementarea a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (5), art. 111 şi art. 138 alin. (5) din Constituţie, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale “art. 7 şi art. 9 din Legea responsabilităţii fiscal – bugetare nr. 69/2010”, care consacră obligaţia iniţiatorilor unui act normativ sau ai unui amendament de a solicita Guvernului întocmirea unei fişe financiare care să descrie impactul asupra bugetului de stat în situaţia în care noua reglementare presupune angajarea de fonduri publice. Astfel, în conformitate cu aceste dispoziţii legale, dacă în procedura legislativă intervin modificări faţă de nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului, fişa trebuie actualizată.

Ce a decis Curtea Costituţională?

În ceea ce priveşte critica privind încălcarea principiului bicamerismului constată că în cazul legii criticate, deşi există diferenţe între formele adoptate de Senat şi de Camera Deputaţilor, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi nici o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, din moment ce însăşi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 prevedea anumite majorări salariale pentru acelaşi personal.

Astfel, nu se poate susţine că ar exista o configuraţie semnificativ diferită între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor. În aceste condiţii, Curtea constată că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 61 alin. (2) din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

În ceea ce priveşte cea de-a doua critică Curtea a arătat că nu este de competenţa instanţei constituţionale să controleze modalitatea în care sunt puse în aplicare regulamentele celor două Camere ale Parlamentului în procesul legislativ.

Iar, în ceea ce priveşte cea de-a treia critică principalul obiectiv al Legii nr. 69/2010, consacrat în chiar art. 1 al legii, este acela de a asigura şi menţine disciplina fiscal – bugetară, transparenţa şi sustenabilitatea pe termen mediu şi lung a finanţelor publice, de a stabili un cadru de principii şi reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal – bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor şi de a gestiona eficient finanţele publice pentru a servi interesul public pe termen lung, a asigura prosperitatea economică şi a ancora politicile fiscal – bugetare într-un cadru durabil.

Concluzie

Curtea Constituţională a respins criticile de neconsitituţionalitate iar această soluţie o regăsim în Decizia nr. 766/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 143/2017.