Avocat ales asistă mai mulţi inculpaţi care au interese contrare. Consecinţe


descărcareservUnul dintre principiile fundamentale ale procesului civil este dreptul la apărare care prevede că părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii.

Părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul de a se apăra ei înşişi sau de a fi asistaţi de avocat.

Încheierea unui contract de asistenţă juridică presupune manifestarea de voinţă atât a avocatului, cât şi a persoanei care are calitatea de suspect, respectiv inculpat într-o cauză.
Împuternicirea avocaţială reprezintă dovada faptului că între avocat şi suspect sau inculpat s-a încheiat o convenţie în baza căreia avocatul acordă asistenţă juridică suspectului sau inculpatului.

Ne întrebăm ce se întâmplă în cazul în care avocat ales asistă mai mulţi inculpaţi care au interese contrare?

Prin  încheierea nr.99 din 31 octombrie 2014, Tribunalul a respins cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii G. C. P. şi L. I. -,  prin avocaţii lor aleşi cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În motivarea încheierii s-a arătat,că inculpatul G. C. P. a invocat în temeiul art.281 alin.1 lit.f C.pr.pen., nulitatea absolută a întregii urmăririi penale întrucât organul de urmărire penală i-a încălcat dreptul la apărare, susţinând că iniţial organul de urmărire penală i-a desemnat apărători din oficiu, pe av. N. N. N. şi N. M. C., iar ulterior a observat că aceşti inculpaţi sunt menţionaţi în actele de urmărire penală ca fiind apărători „aleşi”, deşi nu au încheiat niciun contract de asistenţă juridică cu aceştia.

Potrivit ştirilor juridice, susţinerea inculpatului nu este întemeiată. Nu poate fi imputat organului de urmărire penală faptul că mai mulţi inculpaţi au înţeles prin aceiaşi împuternicire avocaţială să-şi desemneze apărătorul ales, acelaşi avocat. Organul de urmărire penală a pus în discuţie situația rezultată din faptul că un apărător asistă un număr mare de inculpaţi, dar au fost primite obiecții că li se încalcă dreptul la apărare în cazul în care apărătorii desemnaţi prin împuternicire avocaţială vor fi înlăturaţi şi se va desemna un apărător din oficiu.

S-a reţinut că încheierea unui contract de asistenţă juridică presupune manifestarea de voinţă atât a avocatului, cât şi a persoanei care are calitatea de suspect, respectiv inculpat într-o cauză. Împuternicirea avocaţială reprezintă dovada faptului că între avocat şi suspect sau inculpat s-a încheiat o convenţie în baza căreia avocatul acordă asistenţă juridică suspectului sau inculpatului.

În acest context, organul judiciar nu poate interveni în convenţia respectivă, în sensul de a se opune acordării asistenţei juridice de către apărătorul ales. Mai mult, organul de urmărire penală a atras atenţia asupra faptului că un avocat ales asistă un număr mare de inculpaţi, dar atât avocaţii, cât şi persoanele asistate au înţeles să continue convenţia încheiată. În această situaţie, organul judiciar nu poate analiza modul în care un avocat ales acordă asistenţă juridică unei părţi.

În cazul în care un inculpat ar fi considerat că prestaţia avocatului ales nu se ridică la înălţimea aşteptărilor sale, ar fi avut posibilitatea să rezilieze contractul de asistenţă juridică şi, fie să solicite desemnarea unui apărător din oficiu, fie să-şi angajeze alt avocat.
Prin urmare, în mod corect judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a considerat că nu există cazul de nulitate absolută prevăzut de art.281 alin.1 lit.f Cod pr.penală.