Calitatea de comerciant persoană fizică şi funcţionar public se află în incompatibilitate?


curtea-constitutionalaPentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice precum şi prevenirea corupţiei, în legislaţie s-au luat unele măsuri care sunr reglementate prin Legea nr. 161/2003.

Astfel, această lege reglementează anumite incompatibilităţi pentru aleşii locali. Art. 87 din legea menţionată prevede că una dintre incompatibilităţi şi anume: “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: calitatea de comerciant persoană fizică.”

Potrivit ştirilor juridice, această incompatibilitate a constituit motivul unei excepţii de neconstituţionalitate, invocându-se că sunt încălcate dispoziţiile constituţionale.

În motivarea excepţiei s-a susţinut că “folosinţa unor bunuri deţinute în baza unui titlu de către o persoană fizică devine o activitate comercială, care nu se poate realiza decât în baza art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008” privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008. Astfel, persoana fizică ajunge comerciant, caz în care intervine incompatibilitatea prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. Prin urmare, apreciază că persoana fizică poate ocupa o funcţie publică numai dacă nu îşi mai foloseşte bunurile deţinute, iar o astfel de situaţie arată faptul că incompatibilitatea prevăzută de dispoziţia legală criticată încalcă prevederile constituţionale.

Curtea Constituţională examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc dreptul alesului local – în cauza de faţă, primarul – de a dispune de bunurile sale, ci doar stabilesc cadrul legal pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Ca atare, activitatea desfăşurată de aleşii locali trebuie să se circumscrie cadrului legal edictat de legiuitor pentru funcţionarea acestora, aşa încât nu se poate susţine că, prin stabilirea stării de incompatibilitate între funcţia de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean şi calitatea de comerciant persoană fizică, se încalcă dreptul de proprietate privată.

Potrivit legislaţiei, dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, coroborate cu cele ale art. 4 din acelaşi act normativ, în temeiul dreptului la liberă iniţiativă, al dreptului la liberă asociere şi al dreptului de stabilire, orice persoană fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, poate desfăşura activităţi economice pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege, individual şi independent, ca: persoane fizice autorizate; întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale; şi membri ai unei întreprinderi familiale. Din coroborarea dispoziţiilor legale menţionate, Curtea constată că nu se poate afirma că prin simpla folosinţă a unor bunuri pe care le deţine persoana fizică devine comerciant, ci, aşa cum s-a arătat mai sus, dobândirea acestei calităţi este subsecventă îndeplinirii anumitor condiţii prevăzute de lege.

În concluzie, Curtea reţine că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului Bucureşti, preşedintelui şi vicepreşedintelui consiliului judeţean şi calitatea de comerciant persoană fizică revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii, de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese.

Ne putem da seama că nu îi mai rămâne Curţii decât să respingă excepţia de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, soluţie regăsită în Decizia nr. 640/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 1073/2016.