Liderii sindicali vor putea fi concediaţi dacă nu vor trece cu bine, timp de doi ani la rând, de evaluarea profesională, potrivit unui proiect de act normativ adoptat recent de Camera Deputaţilor. Totodată, concedierea acestei categorii de salariaţi va fi posibilă în cazul în care angajatorul se află în reorganizare judiciară sau în faliment.
Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 extinde interdicția de concediere a persoanelor alese în funcțiile de conducere ale sindicatelor prevăzută de legislația muncii, pe de o parte, iar pe de altă modifică prevederile referitoare la negocierea contractelor colective de muncă în unitățile în care nu există sindicate reprezentative.
Potrivit ştirilor juridice, primul proiect prevedea sub aspectul extinderii protecției legale a raporturilor de muncă a persoanelor alese în funcțiile de conducere ale sindicatelor, articolul unic punctul 1 din legea transmisă la promulgare (art. 10 alin.11 din Legea nr. 62/2011) instituia o interdicție de concediere a acestor persoane, precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acesteia, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională și pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate, sub sancțiunea nulității absolute a deciziei de concediere.
S-a considerat că în ceea ce privește regimul juridic al protecției legale de care beneficiază persoanele alese în organele de conducere ale sindicatelor în raporturile de muncă, Curtea Constituțională a statuat că protecția acestor persoane trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfășurată, iar nu și în ceea ce privește activitatea profesională de bază a angajatului (Decizia nr. 814/2015 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 220 decembrie 2012). În acest sens, în considerentele aceleiași decizii, Curtea Constituțională reține că în cazurile în care nu există o legătură între activitatea sindicală și concediere, interdicția de concediere a celor aleși în organele de conducere ale sindicatelor nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, ci este un privilegiu al acestor persoane față de restul salariaților, contravenind astfel dispozițiilor art. 16 din Constituție; mai mult, Curtea Constituțională a reținut că interzicerea absolută a concedierii atât pentru motive care țin de persoana salariatului (necorespunderea profesională cu locul de muncă în care acesta este încadrat), cât și pentru motive care nu țin de persoana salariatului (ex.: desființarea locului de muncă) reprezintă o limitare a activității economice prin îngrădirea dreptului angajatorului de a hotărî cu privire la organizarea activității persoanei juridice.
„Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute a deciziei de concediere, concedierea persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor pe toată durata mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate”, este prevăzut în propunerea de act normativ.
Totuşi, interdicția nu va fi valabilă în cazul în care angajatorul intră în reorganizare judiciară sau în faliment. În același timp, liderii sindicali vor putea fi concediați dacă, timp de doi ani la rând, nu vor trece cu succes de evaluarea profesională anuală.
Astfel propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Dialogului Social nr. 62/2011 a fost adoptată marți, prin vot decisiv, de Camera Deputaților, astfel că a trecut de Parlament pentru a doua oară, după ce președintele a cerut reexaminarea acesteia, documentul va ajunge curând la promulgare.