Străinii ar putea fi limitaţi în achiziţionarea de terenuri! Se doreşte referendum naţional!


downloadFermierii români vor să iniţieze un referendum la nivel naţional pentru a nota în cadrul Constituţiei că pământul este patrimoniu naţional, o măsură care are ca scop limitarea achiziţiilor de terenuri agricole de către străini. Potrivit federaţiilor, străinii au ajuns să controleze în prezent peste 2 milioane de hectare agricole în România.

Aceştia se tem că străinii vor continua să acapareze suprafeţe mari de teren, aşa că cer ca suprafeţele agricole să fie considerate patrimoniu naţional, în urma unui referendum însă au nevoie de 500.000 de semnături.

De aproape doi ani, de la liberalizarea pieţei funciare, agricultorii au susţinut că străinii au cumpărat suprafeţe uriaşe de teren agricol însă o statistică foarte clară lipseşte.

Suprafaţa agricolă a României este de 13,5 milioane de hectare, din care 9,5 milioane reprezintă terenul arabil. Fermierii vorbesc de 2,8 milioane de hectare de teren preluate de străini, guvernul avansează însă cifra de 1,5 milioane de hectare.

Potrivit ştirilor juridice, în momentul de faţ, Ministerul Agriculturii lucrează la un proiect care să limiteze numărul de hectare vândute indiferent că sunt români sau străini. Oficialii iau în calcul o limită de 50 de hectare însă fermierii consideră că e prea restrictiv. Fermierii consideră că 500 de hectare maximum ar fi dimensiunea potrivită unei ferme de familie care să producă pentru piaţă şi să fie competitivă, 50 de hectare este o suprafaţă mult prea mică.

Şi alte ţări au adoptat legi care interzic sau limitează vânzarea terenurilor. În Ungaria, de exemplu, doar persoanele fizice rezidente în ţări membre UE pot cumpăra teren în Ungaria, după ce se înscriu într-un registru de stat. Măsurile luate de-a lungul timpului aici privind achiziţionarea de teren au stârnit discuţii aprinse între oficialii de la Budapesta şi cei europeni. Înregistrarea este supusă unor condiţii, persoana respectivă trebuie să locuiască şi să muncească în acea zonă, făcându-se verificări în acest lucru. În Ungaria această lege a fost introdusă deoarece mulţi străini au început să cumpere pe baza unor contracte de mână.

În Bulgaria, persoanele fizice sau firmele care vor să achiziţioneze suprafeţe agricole trebuie să aibă rezidenţa de cel puţin 5 ani aici. La încheierea tranzacţiei trebuie declarată la notar sursa fondurilor. În Germania, investitorul trebuie să demonstreze că vrea să folosească terenul cumpărat în scopuri agricole. În Lituania are drept de preempţiune statul sau vecinul terenului. În Franţa, există o instituţie numită SAFER, care are scopul de a cumpăra terenuri fărâmiţate şi a le comasa. Nu există restricţii pentru cetăţenii UE, dar cine vrea să cumpere o suprafaţă întinsă de la SAFER trebuie să treacă printr-o verificare dură.

Ne dorim ca iniţiativa legislativă să aibă succes şi să fim şi noi în rândul celorlalte ţări europene care au înţeles că trebuie să impună anumite limite în posibilitatea străinilor de a achiţiona terenuri pentru a nu fi puşi în situaţia ca peste câţiva ani să locuim în România însă majoritatea terenurilor să aparţină străinilor.