În ce condiții pot fi atestați auditorii de siguranță rutieră?


auditor siguranta rutiera
Legiuitorul a stabilit că persoana care întrunește în mod cumulativ anumite condiții: nu are mențiuni înscrise în cazierul judiciar, îndeplinește condiția de a avea competență profesională în vederea admiterii la cursurile de formare profesională a auditorilor (are studii superioare dovedite cu diplomă de licență și de master recunoscute în domeniul construcției și proiectării de drumuri și poduri, construcții civile, ingineria transporturilor sau cea a autovehiculelor rutiere sau are studii echivalente și o experiență profesională de cel puțin 3 ani dovedită în unul sau mai multe dintre domeniile menționate sau a activat ca polițist rutier în grad de ofițer având o experiență de cel puțin 10 ani în sistematizarea traficului rutier) poate deveni auditor de siguranță rutieră.

Acest statut nu se dobândește automat, ci presupune urmarea unui curs de formare profesională finalizat printr-un examen. Legiuitorul a stabilit modul în care se vor desfășura cursurile de formare profesională, cum se va desfășura examenul și ce punctaj trebuie obținut pentru a obține atestatul de auditor de siguranță rutieră în Ordinul Ministerului Transporturilor 656/2016 pentru aprobarea metodologiei de atestare a auditorilor de siguranță rutieră. Acest Ordin a fost publicat în Monitorul Oficial 656 din 26 august 2016 și a intrat în vigoare chiar de la publicare.

Ce acte sunt necesare pentru înscrierea la cursurile de formare profesională?

Aceste cursuri sunt organizate pentru a forma auditorii de siguranță rutieră și pentru ca aceștia să își însușească competențele necesare desfășurării activităților de evaluare de impact asupra siguranței rutiere, audit de siguranță rutieră și inspecție de siguranță rutieră. Cursurile sunt organizate de Autoritatea Rutieră Română (ARR) în colaborare cu instituții de învățământ superior acreditate.

Cei care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege se pot înscrie la aceste cursuri de formare, sens în care vor depune direct la registratura ARR sau pot trimite prin poștă următoarele acte: cererea de înscriere, copia actului de identitate, copia permisului de conducere valabil pentru categoria B.

În plus, vor atașa documentele ce dovedesc îndeplinirea condiției de competență profesională, adeverința medicală în original, certificatul de cazier judiciar în original valabil din care rezultă că nu are mențiuni înscrise.

Știrile juridice prevăd că dacă numărul de solicitanți la aceste cursuri este mai mare decât numărul de locuri prevăzut pentru curs, cei neînscriși la acel curs vor fi programați în ordinea înregistrării dosarelor pentru cursurile următoare.

Pot fi cazuri în care cei care au dorit să se înscrie la cursuri să nu fie admiși. Aceștia au dreptul de a depune contestație la ARR în 10 zile de la data la care au fost anunțați pe pagina de internet a ARR cei înscriși la curs. Contestațiile se soluționează în 10 zile de la data depunerii și rezultatul se publică pe pagina de internet a ARR.

Cei care sunt deja auditori de siguranță rutieră au obligația să participe o dată la 2 ani la cursuri de perfecționare profesională organizate de ARR.

Cum se desfășoară cursurile?

Indiferent că sunt cursuri de formare sau de perfecționare profesională, ARR are obligația de a încheia un contract cu fiecare cursant. În contract se trece și tariful pentru aceste cursuri, tarif care se achită de către cursant. Cei care participă la cursuri de formare profesională vor achita 5.500 lei, iar pentru cele de perfecționare profesională tariful este de 500 lei.

Noutățile legislative prevăd că aceste cursuri se organizează și se desfășoară pe grupe și serii. O grupă este formată din maximum 25 de persoane, iar seria din mai multe grupe. Cursurile de formare a auditorilor de siguranță rutieră au durata de 120 de ore, iar cele de perfecționare au durata de 8 ore. O oră didactică de pregătire teoretică sau practică este de 50 de minute și obligatoriu este urmată de o pauza de 10 minute. Rețineți că, dacă participanții la cursuri își dau acordul se pot efectua 2 ore didactice de pregătire consecutive, urmate de o pauză de 20 de minute. Durata zilnică a pregătirii teoretice sau practice programată pentru o grupă nu poate depăși 10 ore didactice.

În ce constă examenul pentru atestarea auditorilor de siguranță rutieră?

Cei care au urmat cursurile de pregătire profesională vor susține un examen pentru a putea dobândi atestatul de auditor de siguranță rutieră. În vederea înscrierii la examen, candidații depun la ARR cu cel puțin 14 zile înainte de data stabilită pentru examen: cererea de înscriere, copia certificatului de absolvire a cursului și dovada achitării taxei pentru susținerea examenului.

Știrile juridice stabilesc că în vederea susținerii examenului, candidatul se va prezenta în ziua respectivă cu actul de identitate și permisul de conducere, ambele în original.

Examenul presupune o probă scrisă eliminatorie care durează 60 de minute și presupune rezolvarea unui test tip grilă cu 40 de întrebări și un interviu care constă în prezentarea și susținerea proiectului elaborat în cadrul cursului pentru formarea auditorilor de siguranță rutieră.

Pentru a promova examenul, candidații trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să răspundă corect la cel puțin 80% din întrebările testului tip grilă și să obțină calificativul admis la interviu (dacă comisia de examinare îi acordă 2/3 din votul membrilor).

Cei respinși la examen vor putea susține examenul la o dată ulterioară după ce vor achita din nou taxa pentru susținerea examenului.

Ce faci dacă pierzi atestatul?

În cazul pierderii, sustragerii sau deteriorării atestatului de auditor de siguranță rutieră, titularul are obligația de a anunța ARR în 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial a anunțului privind pierderea/sustragerea acestuia. ARR va elibera un nou atestat, la cererea titularului, cu plata taxei aferente.

 În concluzie?

Prin crearea acestei noi profesii de auditor de siguranță rutieră rezultă că, teoretic, avem persoane competente care să poată efectua studii de fezabilitate al unui proiect de infrastructură, dar, practic, nu avem infrastructură. Vreau sa cred că aceste studii care vor fi efectuate cu privire la infrastructură vor fi puse în practică și vor ajuta la dezvoltarea unei infrastructuri în România fără să fie uitate prin vreun sertar.