În legislaţie se prevede posibilitatea reluării urmăririi penale în caz de redeschidere a acesteia. Astfel, potrivit art. 335 C. penal, în cazul în care procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. Şi în cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale precum şi atunci când constată că suspectul sau inculpatul nu şi-a îndeplinit cu rea – credinţă obligaţiile stabilite procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale.

Până la pronunţarea deciziei de neconstituţionalitate redeschidereaa urmării penale era supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară în termen de 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Acesta din urmă pronunţându-se în camera de consiliu fără participarea procurorului sau a suspectului sau inculpatului. Aceste dispoziţii nu au scăpat controlului constituţionalităţii, Curtea Constituţională stabilind cadrul legal prin Deczia nr. 318/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 598/2016.

Ce s-a susţinut în motivarea excepţiei?

Se arată că la data de 23 iunie 2015 Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penală, cu privire la soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte “fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului”, decizia nefiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data invocării prezentei excepţii. Cu toate acestea, se susţine că art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală a rămas deficitar prin aceea că textul nu recunoaşte legitimitatea procesuală pentru participarea la proces şi a persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente şi, în general, a părţilor în procesul penal.

Cum a motivat Curtea?

Curtea reţine, de asemenea, că în procedura redeschiderii urmăririi penale, judecătorul nu administrează probe, ci verifică legalitatea şi temeinicia ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale în baza probelor administrate de către procuror. Dacă judecătorul apreciază că nu sunt suficiente argumentele şi probele care să justifice redeschiderea urmăririi penale va respinge cererea de confirmare a ordonanţei procurorului. Aceasta nu îl împiedică însă pe procuror să revină ulterior cu o nouă cerere de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, în condiţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală. Curtea a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii “fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor” este neconstituţională şi a reţinut că, din perspectiva contradictorialităţii şi oralităţii, ca elemente esenţiale ale egalităţii de arme şi ale dreptului la un proces echitabil, legea trebuie să prevadă posibilitatea părţilor, subiecţilor procesuali principali şi procurorului de a dezbate, în mod efectiv, observaţiile depuse judecătorului de camera preliminară, pentru realizarea acestor garanţii fiind necesară citarea lor.

Curtea reţine că lipsa persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente de la procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară nu este de natură a le încălca acestora dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi nici dreptul la apărare, prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (3) şi art. 24 din Constituţie, întrucât acestea dispun de toate garanţiile procesuale specifice acestor drepturi în vederea realizării intereselor lor procesuale în etapa urmăririi penale.

Concluzii

Ştirile juridice arată că persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente se află, în cadrul procedurii reglementate la art. 335 din Codul de procedură penală, în situaţii juridice diferite, aspect care justifică acordarea de către legiuitor a unui regim juridic diferit referitor la participarea acestora la soluţionarea cererii de redeschidere a urmăririi penale.