Este necesară prezentarea listei de susţinători chiar dacă candidatul face parte dintr-un partid politic?


descărcare (22)Legislaţia în vigoare impune o condiţie pentru ca persoana care face parte dintr-un partid politic să prezinte în cazul în care candidează pentru o funcţie publică o listă de susţinători care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total de alegători înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează. Această obligaţie este prevăzută în art. 49 din legea nr. 115/2015.  Iar potrivit art. 51 din aceeaşi lege Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, cetăţenia, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. În cazul cetăţenilor Uniunii Europene, la rubrica “Denumirea, seria şi numărul actului de identitate” se înscriu denumirea, seria şi numărul documentului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susţinătorilor.

Dispoziţiile legislative de mai sus au făcut obiectul invocării unei excepţii de neconstituţionalitate.

Ce s-a invocat în susţinerea excepţiei?

Se susţine faptul că textele criticate încalcă prevederile art. 37 din Constituţie care reglementează conţinutul dreptului de a fi ales şi care nu stabileşte nicio condiţie prealabilă în afara celor prevăzute de art. 16 alin. (3) şi art. 40 alin. (3) din Constituţie. Apreciază că această îngrădire legală nu este justificată, câtă vreme partidul politic, ca entitate juridică, a parcurs la data dobândirii personalităţii juridice etapa legitimării populare, prin strângerea listelor de semnături. Consideră, totodată, că nu ar trebui să existe niciun filtru iniţial în vederea depunerii candidaturii şi că normele criticate sunt profund injuste.

Cum s-a motivat excepţia?

Cât priveşte proporţionalitatea acestei măsuri, Curtea constată că sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele care fundamentează jurisprudenţa sa în care a analizat constituţionalitatea aceleiaşi condiţii legale impuse candidaţilor independenţi, în care a reţinut că o astfel de soluţie legislativă impune “o condiţie necesară, rezonabilă şi legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale”.

Trăsătura esenţială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinţei politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, sistemul electoral naţional prevede, în esenţă, aceeaşi condiţie: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaţilor este unul obiectiv şi rezonabil, aplicabil în condiţii de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanţi la alegeri: candidaţii independenţi, pe de o parte, şi cei propuşi pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiţiei legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi arată, în acelaşi timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar şi de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor eligibile care întradevăr beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului, astfel încât să existe şanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ. Din aceste motive a respins, ca neîntemeiată, excepţia prin Decizia nr. 290/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 582/2016 care poate fi consultată pe portalele juridice.

Concluzii

Depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, aşa încât cerinţa ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă constituie o condiţie legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituţional de a fi ales.  Iar depunerea acestor liste este strict necesară pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor legale referitoare la înregistrarea candidaturilor la funcţiile elective, fără a se putea susţine în mod rezonabil că respectivele date ar putea fi utilizate şi în alte scopuri sau că nu vor fi stocate cu respectarea legislaţiei în materie.