Modalitatea de plată prin sistemele moderne de plată a venit ca o gură de aer pentru ghişeele sufocate de contribuabilii care doreau să achite anumite servicii sau impozite. Chiar dacă eram obişnuiţi cu haosul din instituţiile publice, cu facturile stufoase, cu alergatul de la un ghişeu la altul, încet dar sigur, ne îndreptăm spre modernizarea prin mijloace electronice a modalităţilor de plată.

Este adevărat faptul că implementarea diverselor platforme care să permită acest lucru a dat la început bătăi de cap însă în acest moment ne situăm pe drumul cel bun şi tot mai multe plăţi pot fi făcute chiar şi în mediul online.

Legislaţia în domeniu, care poate fi consulată pe portalele juridice,  o constituie Ordonanţa de Urgenţă nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată cu modificările şi completările ulterioare. Aceasta prevede posibilitatea ca agenţii economici, furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi şi alte obligaţii de plată şi care îşi desfăşoară activitatea în municipii şi oraşe să poată accepta încasări şi prin intermediul cardurilor de debit şi al cardurilor de credit.
Recent a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 501/2016, Ordinul 943/2016 privind tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul carduriilor bancare prin POS.

Ordinul 943/2016 îşi propune să reglementeze principalele tipuri de creaţe care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare. Prevederile prezentului ordin se aplică: numai pentru achitarea obligaţiilor bugetare prin intermediul POS-urilor instalate la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului şi numai persoanelor fizice identificate fiscal pe baza codului numeric personal.

Ce tipuri de creanţe fiscale pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin POS?

• impozitul pe venit:

– impozit pe veniturile din activităţi independente

– impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor

– impozit pe veniturile din pensii din străinătate

– impozit pe veniturile din premii

– impozit pe veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

– impozit pe veniturile din jocuri de noroc

• contribuţii de asigurări sociale

– contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator

– contribuţia individuală de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi

• contribuţia de asigurări sociale de sănătate

– contribuţia de asigurări sociale de sănătate reţinută de angajator de la asiguraţii angajaţi (salariaţi)

– contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator

– contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de la persoanele fizice care au calitatea de angajator

– contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din: cedarea folosinţei bunurilor, investiţii, premii şi câştiguri din jocuri

• contribuţii de asigurări pentru şomaj

– contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajator

– contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj reţinută de la asiguraţi

• taxa pe valoare adăugată
• amenzi, penalităţi şi confiscări

– venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de Direcţia generală antifraudă fiscală

– venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de către alte instituţii de specialitate

– amenzi judiciare

 Scopul legislaţiei în domeniu este de a simplifica modalitatea în care se plătesc anumite taxe şi impozite. Guvernul are un proiect măreţ prin care îşi propune să elimine atât actele inutile care erau necesare pentru eliberarea unor documente cât şi simplificarea modului de plată a taxelor. Dacă înainte un cetăţean responsabil era nevoit să îşi ia o zi liberă de la serviciu pentru a-şi achita taxele, proiectul actual îşi propune ca acestea să poată fi făcute printr-un simplu clik.