Proiect de lege. Timbrul de mediu transformat în impozit anual


download (14)

Deputaţii din Comisia Juridică vor dezbate proiectul de lege iniţiat de 40 de parlamentari prin care se propune ca timbrul de mediu pentru autotusime să fie transformat în impozit anual. Dacă va ajunge lege, cei care vor înmatricula maşini mai vechi vor fi dezavantajaţi.

Propunerea ca timbrul de mediu, care este plătit acum la prima înmatriculare a oricărui autovehicul în România, să fie transformat în impozit anual se află pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor.

Concret, proiectul prevede ca timbrul de mediu să fie mai mic, şi să plătească în fiecare an, la administraţia locală. În calculul său, se va ţine cont în continuare de emisiile de noxe, dar se va aplica un coefiecient de ajustare, care va creşte progresiv cu vâsta maşinii, timp de 14 ani, după care va rămâne fix. Practic, pentru maşinile de la euro 3 în sus în primul an de la înmatriculare se va plăti actualul timbru de mediu, dar ajustat cu un coeficient de 0,00075 . Pe măsură ce trec anii, acest coeficient va creşte (deci va creşte implicit şi valoarea taxei de mediu), urmând ca în al 14-lea an acest coeficient de ajustare să ajungă la 0,12091, şi să rămână aşa în fiecare an care va urma, până când maşina va fi scoasă din uz.

Şi pentru maşinile mai jos de euro doi inclusiv se va aplica acelaşi sistem de plată anuală, cu acelaşi coeficient de ajustare, aplicat la modul în care se calculează acum timbrul de mediu, în funcţie de cilindree şi de valorile actuale (euro pe centimetrul cub).

Odată cu aplicarea acestui sistem, vor plăti impozite anuale de mediu mai mari cei care îşi înmatriculează maşini mai vechi, o filosofie diferită faţă de cea actuală, în care se acordau reduceri progresive în funcţie de vechime. Pe de altă parte, “suma de achitat la înmatriculare devine suportabilă pentru proprietarii de autovehicule, iar circuitul autovehiculelor în piaţă va fi deblocat” spun iniţiatorii proiectului de lege.

Această soluţie vine după mai multe sesizări şi intervenţii din partea Curţii Europene de Justiţie care au considerat că dispoziţiile anterioare erau contrare dispoziţiilor Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene şi aşteptăm cu interes soluţia din partea statului român.