Nu mai este un secret pentru nimeni că firmele de recuperare a creanțelor obișnuiesc să cumpere de la bănci portofoliul creditelor neperformante contra unor sume de bani și apoi încearcă prin orice mijloace recuperarea acestora cu vârf și îndesat de la client.

Practic, băncile fără să îi întrebe pe clienți cesionează creditele neperformante către aceste firme, iar consumatorul este anunțat la finalul tranzacției fără să i se ceară acordul cu privire la această operațiune. Din momentul cesionării creanța nu mai are caracter bancar, iar firma de recuperare care preia creanța nu îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a avea calitatea de creditor într-un contract de credit. Clienții vizați pot invoca nulitatea cesiunii ținând cont de cele expuse anterior.

În marea majoritate a cazurilor, în practica instanțelor, banca, firma de leasing sunt reprezentate în cadrul proceselor de aceste firme de recuperare a datoriilor. Problema care a generat o practică neunitară și a determinat sesizarea ÎCCJ pentru a clarifica dacă este legal ca reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată să se facă printr-un mandatar persoană juridică (inclusiv formularea cererii de chemare în judecată pentru persoana juridică) sau prin consilierul juridic sau avocatul persoanei juridice.

Caz practic

În octombrie 2015 judecătoria a admis excepția lipsei calității de reprezentant, invocată din oficiu și a fost anulată cererea de învestire cu formulă executorie formulată de N.C.S.L. prin mandatar S.C. E.K.R. S.R.L., prin reprezentant legal. Motivul a fost  acela că o persoană juridică nu poate fi mandatar convențional al altei persoane juridice într-o cerere formulată în fața instanței. Petentei i s-a pus în vedere obligația semnării cererii de către reprezentantul său legal/consilierul juridic, iar nu de către reprezentantul mandatarului convențional.

Nemulțumită de soluție, petenta a declarat apel și, în cadrul apelului, instanța a dispus sesizarea ÎCCJ pentru a clarifica dacă o persoană juridică poate fi reprezentată în instanță de către o altă persoană juridică.

Care este practica instanțelor de judecată?

S-a constatat că la nivel național nu există o practică unitară. Marea majoritate a instanțelor consideră că nu este legală reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată printr-un mandatar persoană juridică și nici nu este acceptată formularea cererii de chemare în judecată printr-un astfel de mandatar.

Există și câteva instanțe care consideră că este perfect legală o astfel de reprezentare, pentru că părțile sunt libere să încheie un contract de mandat prin care să decidă cine le reprezintă interesele.

Ce a decis ÎCCJ?

Analizând textele de lege, ÎCCJ a pronunțat Decizia 9/2016 care a fost publicată în Monitorul Oficial 400 din 26 mai 2016. Încă din 2006 s-a statuat că sunt inadmisibile cererile prin care se solicita înființarea unor societăți comerciale de consultanță, asistență și reprezentare juridică, motivat de faptul că activitățile pe care acestea urmau să le desfășoare (asistență juridică, reprezentare, redactare de acte juridice, acțiuni în instanță, posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor, reprezentare în relația cu autoritățile și instituțiile) sunt specifice profesiei de avocat, de notar sau de executor judecătoresc.

Legea permite ca anumite activități juridice (reprezentarea, redactarea unor acte juridice, acțiuni, motivarea căilor de atac) să poată fi îndeplinite de consilierii juridici în calitatea lor de funcționari publici sau de angajați, cu contract individual de muncă, la o persoană juridică de drept public sau privat.

ÎCCJ consideră că textul de lege (art 84 alin 1 Cod de procedură civilă) reglementează faptul că reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor poate fi realizată de consilierul juridic și de avocat. Dacă persoana juridică nu dorește să fie reprezentată convențional de una dintre cele două categorii, atunci drepturile sale pot fi exercitate prin reprezentantul legal.

Știrile juridice arată că legea impune în materia reprezentării în fața instanței de judecată respectarea normelor legale imperative fără să se poată deroga de la acestea. Dacă s-ar admite ideea că o persoană juridică să fie reprezentată de o altă persoană juridică, atunci activitatea de reprezentarea în sine ar putea deveni obiect de activitate al mandatarului. Or, conform legii, activitatea de reprezentare convențională în fața instanțelor de judecată este o activitate rezervată avocaților și consilierilor juridici, fără să poată fi calificată ca activitate comercială.

Rețineți că administratorul unei firme poate sta în justiție pentru orice cerere sau acțiune referitoare la administrarea bunurilor și poate interveni în orice cerere sau acțiune având ca obiect bunurile administrate.

În cazul practic prezentat raportul juridic dintre S.C. E.K.R. S.R.L. și N.C.S.L. este unul de mandat fără să fi apărut dintr-o convenție de administrare a bunurilor altuia, caz în care reprezentarea unei persoane juridice de o alta ar fi fost legală.

În concluzie, ÎCCJ admite sesizarea și decide că cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.

Care este consecința directă a deciziei ÎCCJ?

Practic, banca sau firma de leasing sau un alt creditor persoană juridică nu mai pot fi reprezentate în instanță de o firmă de recuperare a datoriilor. Aici sunt incluse atât cauzele în care persoanele sunt executate silit sau acestea au formulat contestație la executare.

Cei care au procese pe rol și se încadrează în situația descrisă mai sus pot, în baza deciziei ÎCCJ, să invoce excepția lipsei calității de reprezentant a creditorului persoană juridică care este reprezentat de o firmă de recuperare cu consecința anulării tuturor actelor realizate de mandatarul băncii.

În acest mod, executările silite pornite de aceste firme în numele băncilor vor fi anulate pe considerentul lipsei calității de reprezentant a mandatarului băncii și, în acest mod, se va stinge un șir întreg de procese care au sufocat instanțele de judecată și au dat insomnii celor urmăriți de firmele de recuperare a datoriilor.