Ce urmări are scandalul dezinfectanţilor?


lc 

   

Cum a început scandalul

Ancheta jurnaliştilor de la o publicaţie sportivă a pornit de la două documente importante pe care aceştia le-au primit de la un fost angajat al firmei inculpate. S-a constatat faptul că în reţeta pentru producerea a două tipuri de substanţe antiseptice, Thor şi Suprasept, erau folosite concentraţii de până la 9 ori mai mici ale unor ingrediente . Substanţele antiseptice fiind astfel diluate,  nu mai aveau efectul scontat, acela de a preveni apariţia şi distrugerea bacteriilor din spitale. În fapt produsele aveau o cu totul altă concentraţie decât cea care era trecută pe eticheta acestora.

Problema cea mai gravă o constituie faptul că autorităţile nu au verificat niciodată conţinutul acestor substanţe şi în mod paradoxal licenţa se acordă unui producător numai pe baza unui dosar iar analizele pe substanţe erau realizate tot de firma care le producea.

Această situaţie persistă de ani buni iar acesta este unul dintre motivele pentru care România este pe primul loc în clasamentul celor care nu supravieţuiesc bacteriilor pe care le iau în spitale.

Care erau interesele diluării dezinfectanţilor

Investigaţiile jurnaliştilor au pus în prim plan şi miza acestei acţiuni a producătorului. Acuzaţiile sunt extrem de grave iar câştigurile companiei producătoare sunt colosale. Jurnaliştii susţin faptul că se cumpără din Germania dezinfectantul, unde 1 litru costa 7,9 Euro. Firma care cumpără dezinfectantul din Germania este controlată tot de patronul companiei care a furnizat spitalelor dezinfectant diluat. Apoi, acesta îşi vinde lui însuşi dezinfectantul însă la cu totul alt preţ, 1 litru are preţul între 75-100 Euro. Apoi intervine diluarea produsului de până la 9 ori, iar acesta se vinde spitalelor cu 100 Euro.

Spitalele achiziţionau produsele datorită preţurilor reduse cu care se prezentau la licitaţie, câştigător al licitaţiei fiind cel care venea cu cel mai mic preţ de achiziţie.

Efectele scandalului

    În urma anchetei s-au demarat controale la mai multe spitale din ţară. În 50 de spitale din 22 de judeţe ale ţării şi din Capitală s-a folosit dezinfectant diluat, a anunţat Ministerul Sănătăţii, vineri, când a făcut publică lista unităţilor sanitare la care, în urma anchetei, s-au găsit probe neconforme.

Compania inculpată are numeroase contracte cu spitale din toată ţara, printre care şi Spitalul de Arşi,  fiind acuzată că a furnizat cu bună ştiinţă dezinfectanţi diluaţi punând astfel viaţa tuturor pacienţilor în pericol.

Având în vedere informaţiile vehiculate în spaţiul public pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit un dosar penal. Procurorii au dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de zădărnicire a combaterilor bolilor şi  falsificarea şi substituirea de alimente sau alte produse, infracţiuni incriminate în art. 352 şi art. 357 C.penal. În urma începerii urmăririi penale, anchetatorii au efectuat percheziţii la sediul şi punctele de lucru ale companiei precum şi la 25 de unităţi sanitare de pe raza a 21 de judeţe, fiind ridicate probe şi înscrisuri. La sediul parchetului au fost chemaţi pentru audieri angajaţi ai companiei cât şi patronul acesteia.

Ancheta procurorilor va stabili dacă diluarea substanţelor a fost în parametri care să îi asigure eficienţa sau dacă faptele se înscriu în suspiciunile acestora: zădărnicirea combaterii bolilor şi substituire de alimente sau alte produse, infracţiuni care pot duce la pedeapsa cu închisoarea de cel mult 5 ani.

    Situaţia a generat o criză în spitale

În spitalele care se foloseau produse suspectate a fi diluate nu se mai fac operaţii, doar operaţiile de tip cod rosu care reprezintă o urgenţă şi nu suportă amânare fiind efectuate. Medicii nu mai pot intra în blocul operator deoarece nu mai au substanţe care să le asigure buna desfăşurare a intervenţiilor.

Criza se prelungeşte deoarece spitalele sunt nevoite să achiziţioneze noi dezinfectanţi, proces care e anevoios deoarece se apelează la achiziţii publice.  Spitalele vor fi nevoite să renunţe la contractele în derulare cu firma inculpată şi să iniţieze fie o altă licitaţie, lucru care poate dura şi trei luni, fie să iniţieze negocieri directe care pot dura de la 3 la 5 zile lucrătoare.

Acuzaţiile au dus la o revoltă în rândul celor care şi-au pierdut persoane apropiate din cauza unor infecţii de care au suferit după ce s-au internat în spitale, având loc şi mai multe proteste prin care se cere tragea la răspundere a celor responsabili de situaţie. Presiunea publică şi politică a dus la o amplă anchetă şi un dosar stufos  care acum se află pe masa procurorilor. Aceştia trebuie să clarifice aspectele care au condus la această situaţie şi să tragă la răspundere pe cei care se fac vinovaţi. Să sperăm că această situaţie va avea un răsunet şi va pune capăt zicalei „ Mergi să te tratezi de o boală la spital şi te întorci cu şapte acasă”.