În orice domeniu de activitate, angajații trebui să fie evaluați pentru a vedea dacă pregătirea lor corespunde cu cerințele postului pe care îl ocupă. De multe ori, cei care obțin calificative foarte bune la aceste evaluări reușesc în timp să urce pe scara profesională și să ocupe un post mai bine plătit.
În situația polițiștilor normele de lucru, de evaluare, de răspundere sau de promovare urmează reguli diferite față de alți angajați din alte domenii. În cazul acestora statutul polițistului prevede că metodologia privind evaluarea acestuia este stabilită prin ordin al ministrului administrației și internelor.
Această dispoziție a generat controverse și a determinat sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate, autorul excepției considerând că această dispoziție nu este constituțională.
Care au fost argumentele în susținerea excepției de neconstituționalitate?
Principalul argument în susținerea neconstituționalității este acela că procedura evaluării profesionale este stabilită printr-o normă administrativă cu o putere juridică inferioară legii organice. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca un anumit domeniu să fie reglementat prin lege organică ar fi adus acest lucru la cunoștința publicului prin publicarea în Monitorul Oficial.
Știrile juridice arată că Ordinul ministrului administrației și internelor 300/2004 prin care s-a pus în aplicare prevederea ce face obiectul excepției, nu a fost publicat în Monitorul Oficial. În plus, evaluarea profesională a polițistului se referă la modul de executare a raportului de serviciu, în condițiile în care polițistul este funcționar public cu statut special învestit cu exercițiul autorității publice.
Știrile juridice arată că, în condițiile acordării unor calificative inferioare, se poate ajunge chiar la încetarea raporturilor de serviciu. Evaluarea profesională a polițistului ține de statutul acestuia și trebuie reglementată prin lege organică, așa cum dispune și Constituția, pentru că acest statut cuprinde elemente derogatorii de la Codul muncii. Polițistul este un subiect al unui raport de serviciu care ia naștere și se execută în condiții speciale.
Se susține că prin delegarea către un membru al Guvernului (ministrul administrației și internelor) a unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului sunt încălcate prevederile privind separația puterilor în stat și ale previzibilității legii, pentru că personalul vizat care în mod normal se poate raporta la dispozițiile legii, nu poate să își adapteze conduita sau să cunoască cum se va desfășura procedura de evaluare profesională.
Cum se realizează evaluarea în baza ordinului MAI?
Evaluarea performanțelor profesionale ale personalului se realizează de către comandanții care au această obligație. Pentru a realiza evaluarea completă și corectă a personalului, comandanții trebuie să cunoască activitatea, conduita și potențialul de dezvoltare al personalului din subordine. Evaluarea constă într-un interviu de evaluare a performanțelor profesionale individuale și a conduitei personalului subordonat. Rețineți că interviul are caracter confidențial.
Știrile juridice arată că personalului MAI i se întocmesc evaluări anuale, pe ani calendaristici/ de învățământ și/sau evaluări parțiale. Evaluările anuale se desfășoară între 1 decembrie ale anului anterior evaluării și 1 decembrie ale anului în curs pentru toate categoriile de personal, cu excepția personalului didactic și didactic auxiliar la care evaluarea anuală corespunde anului de învățământ.
Noutățile legislative precizează că pentru a fi realizată evaluarea anuală, personalul trebuie să fi desfășurat o activitate profesională pe o perioadă cumulată de cel puțin 6 luni în structuri MAI. Evaluarea anuală a personalului care a debutat în profesie sau a fost încadrat din sursă externă se poate realiza doar după încheierea perioadei de probă/stagiu.
Ce a decis CCR?
CCR a pronunțat Decizia 637/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 906 din 8 decembrie 2015. Având în vedere că raportul de serviciu al polițistului ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale, prevederile cu privire la aceste aspecte se referă la statutul polițistului care este reglementat prin lege organică.
Știrile juridice arată că evaluarea activității și conduitei polițistului se referă la modul de executare a raportului de serviciu. Statutul polițistului prevede că vor înceta raporturile de serviciu dacă acesta primește calificativul necorespunzător de două ori.
CCR constată că Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004 cu privire la evaluarea polițistului nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Normele cu privire la evaluarea polițiștilor nu sunt complete, pentru că nu reglementează aspecte cum ar fi, de exemplu: stabilirea reprezentanților instituției angajatoare care efectuează evaluarea, precizarea criteriilor de evaluare a activității și conduitei polițistului, comunicarea rezultatului evaluării și posibilitatea de contestare a acestuia. Prin aceste omisiuni, se încalcă Constituția.
CCR consideră că nu este constituțional ca normele privind evaluarea activității și conduitei polițistului să fie elaborată exclusiv de un membru al Guvernului, pentru că se creează o stare de incertitudine juridică. CCR apreciază că textul de lege supus verificării constituționalității contravine normelor legislative. Pentru a fi în acord cu Constituția ar trebui ca evaluarea activității polițistului cu privire la criteriile de evaluare a activității și conduitei acestuia, comunicarea rezultatului evaluării și posibilitatea de contestare a acestuia să fie reglementate prin lege organică, iar regulile cu privire la procedura de evaluare să fie prevăzute prin ordin al ministrului.
În actuala reglementare, evaluarea polițistului este lăsată la libera apreciere a ministrului de resort care stabilește anumite aspecte ale raportului de serviciu și ale statutului acestuia. Acest fapt încalcă principiul separației puterilor în stat și face ca legea să nu fie previzibilă și accesibilă.
În concluzie, CCR a admis excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată și a decis că prevederea legală conform căreia metodologia privind evaluarea polițistului este stabilită prin ordin al ministrului administrației și internelor, este neconstituțională.
Nimeni nu este mai presus de lege
Indiferent de funcția pe care o ocupă o persoană, fie că este ministru, deputat sau senator, toți ar trebui să înțeleagă că funcția pe care o ocupă nu le oferă, cel puțin teoretic, posibilitatea de a fi mai presus de lege. Nu este firesc ca un ministru de resort să ajungă să aibă competențe legislative și să elaboreze norme de aplicare ale unei legi, chiar dacă se referă exclusiv la subordonații săi sau la activitatea din cadrul ministerului său.
În ziua în care vom reuși să respectăm și să aplicăm principiul separației puterilor în stat și să înțelegem că legea este un act care trebuie să fie previzibil, să parcurgă un proces elaborat înainte de a intra în vigoare, vom putea aplica cu succes principiul conform căruia „nimeni nu este mai presus de lege.”
Dar până atunci vom continua să trăim ca în epigrama lui Vasile Voroneț „legile, chiar dacă-s dure/Se îmbună în instanțe/Ori prin „facto”, ori prin „jure”,/Bălăcite-n…circumstanțe.”