Încheierile de cameră preliminară atacate doar de procuror și inculpat. Cât de legală este măsura?


justitie1
Codul de procedură penală a depășit orice previziuni în materia excepțiilor de constituționalitate invocate și admise. Aceste fapt ne arată că a fost adoptat în grabă, multe dintre articole dând impresia că au fost scrise pe colțul mesei. Abia când a început aplicarea sa în practică, lumea a realizat inechitățile acestui cod și greutatea de a putea transpune anumite prevederi în cursul procesului penal.

Camera preliminară pare să dea multe bătăi de cap în practică, pentru că dispozițiile din cod cu privire la procedura care are loc în această etapă a adunat cele mai multe sesizări ale CCR. Din nou, CCR a fost sesizată să se pronunțe dacă este legal ca doar procurorul și inculpatul să poată face contestație împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, contestația lor vizând modul de soluționare a cererilor și excepțiilor.

Care au fost argumentele autorului excepției de neconstituționalitate?

Faptul că partea vătămată, partea civilă și responsabilă civilmente nu pot formula contestație împotriva încheierii de cameră preliminară, duce la încălcarea egalității în fața legii, și dreptul la un proces echitabil. Chiar dacă aceste părți ar formula contestația respectivă, aceasta este respinsă în practică din cauza dispozițiilor imperative ale Codului de procedură penală.

Care sunt dispozițiile Codului de procedură penală invocate?

Știrile juridice arată că după ce se înregistrează plângerea la instanța competentă, aceasta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară care stabilește termenul de soluționare care va fi comunicat procurorului și părților împreună cu un exemplar al plângerii. Cel care a avut calitatea de inculpat poate formula cereri și ridica excepții cu privire la legalitatea administrării probelor sau efectuării urmăririi penale.

Rețineți că obiectul procedurii camerei preliminare este cel de verificare după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță.

Noutățile legislative arată că judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a inculpatului. Încheierea se comunică procurorului și inculaptului. În cazul în care nu s-au formulat cereri și excepții sau instanța nu a ridicat din oficiu excepții, judecătorul va constata legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală și va dispune începerea judecății.

În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii sus-menționate doar procurorul și inculpatul pot face contestație. Această contestație se va judeca de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei sesizate.

Ce a decis CCR?

Prin Decizia 631/2015 publicată în Monitorul Oficial 831 din 6 noiembrie 2015, CCR s-a pronunțat cu privire la excepția cu care a fost sesizată. CCR constată că actualele reglementări permit doar celor care au participat în etapa camerei preliminare – procurorul și inculpatul – să exercite calea de atac a contestației. Astfel, acest drept nu îi este oferit părții vătămate, părții civile și părții responsabile civilmente care, dacă ar formula contestație, aceasta ar fi respinsă ca inadmisibilă.

CCR consideră că aceste prevederi încalcă dreptul la un proces echitabil și plasează partea vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente într-o situație dezavantajoasă față de procuror și inculpat. Pentru a se respecta principiul contradictorialității trebuie să se acorde șanse egale tuturor părților pentru a-și expune punctele de vedere și pentru a depune acte în susținerea acestora.

Noutățile legislative subliniază faptul că procedura desfășurată în camera preliminară nu se realizează printr-o procedură orală în care părțile să își susțină argumentele, ci are loc pe baza susținerilor scrise depuse de procuror și inculpat.

Obiectul procedurii în camera preliminară și rezultatul acestei faze procesuale are influență asupra desfășurării judecății în fond, astfel, este util să se acorde posibilitatea de a se apăra și de a-și susține punctul de vedere tuturor participanților la procesul penal.

Astfel, se impune ca legea să poată permite în viitor ca toate părțile să poată depune actele de care înțeleg să se folosească care pot influența decizia judecătorului. Accesul, formularea și exercitarea căii de atac a contestației în camera preliminară este un aspect al accesului liber la justiție garantat chiar de Constituție. Actualele prevederi ale Codului de procedură penală limitează dreptul părților de a exercita căile legale de atac, fapt ce înseamnă o limitare a accesului liber la justiție.

În concluzie, CCR a admis excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată și a  decis că prevederile potrivit cărora doar procurorul și inculpatul pot face contestație cu privire la soluționarea cererilor și excepțiilor în camera preliminară sunt neconstituționale. De la data publicării Parlamentul are 45 de zile pentru a modifica acest text de lege în sensul de a permite tuturor participanților la procesul penal să poată formula această cale de atac.

Câte capete atâtea păreri!

Cine a elaborat Codul nici nu s-a gândit ce controverse va stârni aplicarea lui în practică. Cei care l-au conceput nu au acordat șanse egale tuturor participanților la procesul penal, în condițiile în care acest Cod de procedură penală ar fi trebuit să poarte haine cu influențe din UE.

Până când se va reuși acordarea de drepturi egale tuturor părților din proces, CCR va fi asaltată cu excepții de neconstituționalitate pentru a aduce normalitatea în acest text de lege.

Deși există legi interne și internaționale care proclamă egalitatea în fața legii și lupta împotriva discriminării, mulți dintre cei care au fost implicați într-un proces au ajuns la această concluzie: „Suntem egali în fața legii/Pentru că suntem mulți creduli, /Favoruri, sporuri, privilegii,/Le au doar ei, noi suntem nuli…” (Cristian Ionuț)