Buturuga mică răstoarnă carul mare! La fel şi erorile mărunte dar sancţionabile din istoricul personal al oricărei persoane fizice sau juridice pot stârni neîncrederea celorlalţi, pot zădărnici, câteodată, planurile cele mai măreţe şi pot pune obstacole în drumul către succes!

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată anul trecut de către Tribunalul Sălaj în scopul pronunţării, printr-o hotărâre prealabilă, a unui răspuns la o importantă întrebare: se înscrie sau ba sancţiunea avertismentului în cazierul fiscal?

Totul a pornit de la un litigiu ajuns înaintea Tribunalului Sălaj, desfăşurat între un operator economic şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice. Organului fiscal i s-a solicitat radierea din cazierul fiscal a sancţiunii avertismentului, corespunzătoare unei contravenţii prevăzută în Codul Fiscal cu referire la achiziţionarea produselor accizabile de la entităţi ce desfăşoară activităţi de distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat sau a produselor energetice în condiţii de nerespectare a cerinţelor sau obligaţiilor legale.

Operatorul economic a susţinut fără contenire că fapta pusă-n sarcina sa prin procesul-verbal de contravenţie n-a avut loc. Rostul promovării demersului său în justiţie a pornit de la intenţia realizării unui proiect cu fonduri europene, pentru care s-a cerut şi cazierul fiscal. În condiţiile în care certificatul de cazier fiscal n-a fost impecabil, aşa cum se cere, firmei în cauză i-a fost respinsă solicitarea. Adio fonduri europene!

În sprijinul său, firma a susţinut că sancţiunea avertismentului e doar morală, nu administrativă, şi nu-i prevăzută pentru faptele ce constituie contravenţii la regimul produselor accizabile iar dacă legiuitorul ar fi intenţionat să figureze în cazierul fiscal, ar fi precizat acest lucru.

Operatorul economic ce a formulat contestaţia mai susţinut şi că menţinerea în cazierul fiscal a sancţiunii avertismentului pentru o perioadă de 5 ani, la fel ca şi în cazul unor fapte pentru care au fost aplicate amenda sau amenda plus o sancţiune complementară (suspendarea, oprirea activităţii) nu-i deloc echitabilă.

Contravenţiile privind regimul produselor accizabile au cea mai îndelungată persistenţă în evidenţa cazierului fiscal, întrucât aparţin categoriei faptelor cu grad mare de pericol social, având şi cele mai severe sancţiuni.

În aceste condiţii, operatorul economic a susţinut că înscrierea sancţiunii avertismentului, ce presupune un minim nivel de pericol social, este nejustificată. Aşadar, i s-a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe!

 

Ai călcat strâmb? Eşti înscris în răboj!

Contribuabilii ce figurează în cazierul fiscal se scot din evidenţă dacă faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt sancţionate de lege, dacă a intervenit reabilitarea, dacă faptele înscrise în cazierul fiscal sunt sancţionate ca infracţiuni dar contribuabilii n-au mai comis astfel de fapte vreme de 5 ani de la data ultimului act de sancţionare, în situaţia radierii unei persoane juridice etc.

Avertismentul constă în atenţionarea contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale şi se aplică doar pentru faptele de gravitate redusă. Avertismentul poate fi aplicat chiar dacă actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu-l prevede ca sancţiune (potrivit OG 2/2001).

Avertismentul se consideră executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, cu rezoluţia corespunzătoare. Procesul-verbal de constatare se poate ataca în justiţie. Dacă sancţiunea a fost aplicată de către instanţă prin înlocuirea amenzii contravenţionale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin informare scrisă.

Decizia ICCJ nr. 6/2015 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) a fost publicată în “Monitorul Oficial” nr. 297/2015. La Înalta Curte s-a evidenţiat că dorinţa legiuitorului a fost ca activităţile specifice de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale să fie îndreptate înspre contribuabilii cu risc fiscal ridicat iar cazierul fiscal a fost creat pentru a facilita orientarea activităţii de control fiscal către contribuabilii care figurează cu încălcări flagrante ale legislaţiei financiar-fiscale şi vamale.

Prin interpretarea legislaţiei aplicabile, magistraţii de la ÎCCJ au dedus, conform noilor ştiri juridice, că toate persoanele fizice sau juridice care au săvârşit fapte sancţionabile de către legile fiscale, financiare, vamale şi de către reglementările ce privesc disciplina financiară se evidenţiază în cazierul fiscal, fiind menţionate faptele săvârşite şi sancţiunile aplicate, chiar dacă în reglementarea invocată – OG 75/2001, legiuitorul principal n-a reglementat, punct cu punct, toate sancţiunile ce se înscriu în cazierul fiscal al contribuabililor. Stabilirea în concret a acestor fapte şi sancţiuni a fost lăsată pe seama legiuitorului secundar!

Astfel, în normele metodologice ale reglementării sus-numite (aprobate prin HG 31/2003) sunt menţionate, în detaliu, faptele sancţionate de legile financiare, vamale sau care privesc disciplina financiară ce se înscriu în cazierul fiscal al contribuabilului.

 

Ai fost avertizat? Cazierul tău fiscal nu mai este curat!

În urma examinării prevederilor legale aplicabile, Înalta Curte a apreciat că acestea sunt mai mult decât clare, în sensul că sancţiunea avertismentului ar trebui înscrisă în cazierul fiscal. S-a considerat, chiar, că se aplică principiul conform căruia n-are rost să se mai interpreteze un text deja explicit!

N-a putut fi acceptată, sub niciun chip, o interpretare în sensul că sancţiunea blândă a avertismentului ar trebui să nu se mai înscrie în cazierul fiscal în scopul evitării unor eventuale urmări nefavorabile pe care evidenţierea în cazierul fiscal le-ar putea avea în privinţa contribuabilului din punct de vedere juridic ori economic.

Acceptarea unei interpretări contrare, ar echivala, conform Înaltei Curţi, cu alterarea obiectivelor avute în vedere de către legiuitor la elaborarea legislaţiei incidente în cauză şi „golirea de conţinut a dispoziţiilor legale”, prin inversarea raportului normal în care interesul public – reprezentat prin asanarea evaziunii fiscale, se află pe o treaptă superioară faţă de dorinţa contribuabilului respectiv, vizând evitarea consecinţelor negative pe care le produce înscrierea în cazierul fiscal a sancţiunii avertismentului.

Sesizarea pe care a formultat-o Tribunalul Sălaj a fost admisă iar din interpretarea legislaţiei supusă criticii a reieşit, potrivit ultimelor stiri juridice, că sancţiunea avertismentului va figura în cazierul fiscal, chiar dacă acest lucru ar putea să fie neprielnic unor contribuabili, în relaţiile lor viitoare cu entităţi publice sau private.

Se vede treaba că până şi cea mai blândă sancţiune poate avea efecte cu mult mai numeroase şi mai severe decât am fi înclinaţi să apreciem la prima vedere. Iată un motiv în plus pentru a face tot ce-i cu putinţă, desigur între limitele legii, pentru păstrarea unui cazier fiscal imaculat!