Începând cu 1 octombrie 2010 legea permite ca toate contravențiile să poată fi constatate cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, acest fapt consemnându-se în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Atunci când contravențiile sunt constatate cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate, legiuitorul a prevăzut că procesul-verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului. Același principiu se aplică și pentru identificarea și amendarea șoferilor care circulă pe drumurile publice fără rovinietă.
Pe drumurile publice există puncte fixe unde sunt instalate camere video care verifică existența rovinietei. Camerele video înregistrează numărul de înmatriculare al mașinilor care ulterior sunt verificate în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne – Direcția regim permise de conducere și înmatricularea vehiculelor. După ce a fost filmat și identificat posesorul mașinii fără rovinietă, urmează să i se întocmească un proces-verbal cu amenda aplicată, proces-verbal care se trimite, prin poștă, la domiciliu.
Știrile juridice precizează că procesul-verbal se va comunica contravenientului în 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a aceleiași contravenții.
Procesele-verbale comunicate contravenienților nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, ci doar mențiunea că documentele au fost generate și semnate electronic. În practica instanțelor de judecată au apărut puncte de vedere diferite vis-a-vis de valabilitatea unui astfel de proces-verbal ce poartă doar semnătura electronică. Inexistența unui punct de vedere unitar, a generat sesizarea ÎCCJ care urma să precizeze cât de valabil este un proces-verbal fără semnătura olografă a agentului constatator.
Care au fost argumentele instanțelor pentru cele două opinii conturate în practică?
Într-o primă opinie s-a susținut că lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, atrage nulitatea procesului-verbal de contravenție. Potrivit prevederilor legale, semnătura electronică poate fi atașată doar unui înscris în formă electronică.
Ceea ce primesc șoferii amendați prin poștă nu reprezintă un proces-verbal de contravenție, ci o dovadă că agentul constatator a încheiat procesul-verbal de contravenție în format electronic. Potrivit legii, orice proces-verbal trebuie să îmbrace forma scrisă și să fie încheiat pe suport material, nu virtual. În plus, legislația a prevăzut că se pot constata contravențiile cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate pe drumurile publice, nu și că procesele-verbale pentru aceste fapte pot fi emise în format electronic.
În cea de a doua opinie, instanțele de judecată au considerat că existența semnăturii electronice a agentului constatator, iar nu a celei olografe, nu va determina nulitatea procesului-verbal de contravenție. Se consideră că semnătura electronică reprezintă forma digitală a semnăturii olografe și prin ea se poate identifica cel care a semnat, fapt ce conferă acelui proces-verbal prezumția de legalitate.
Legea a stabilit că procesul-verbal contravențional este nul dacă din cuprinsul său lipsesc numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii sau a semnăturii agentului constatator. Pentru că legea nu distinge între semnătura olografă și cea electronică, se consideră că aceste procese-verbale sunt valabile dacă poartă doar semnătura electronică.
Ce a decis ÎCCJ?
Prin Decizia 6/2015 publicată în Monitorul Oficial 199 din 25 martie 2015, ÎCCJ a stabilit care dintre cele două opinii este cea corectă și care se va aplica la nivelul întregii țări de acum încolo.
Analizând dosarul, ÎCCJ a constatat că întâi va trebui să stabilească dacă procedura de aplicare a semnăturii electronice pe un înscris este compatibilă cu modalitatea de comunicare a procesului-verbal prin poștă fără a utiliza mijloace electronice. Al doilea aspect ce va trebui clarificat este dacă semnarea procesului-verbal de către agentul constatator fără a utiliza semnătura olografă atrage sau nu nulitatea acelui proces-verbal.
ÎCCJ a decis că utilizarea semnăturii electronice este incompatibilă cu procedura prevăzută de lege pentru procesele contravenționale, pentru că dacă legiuitorul ar fi dorit ca acest tip de semnătură să fie utilizat în cazul acestui tip de contravenții, ar fi prevăzut expres în lege. Legea prevede doar posibilitatea de a comunica procesul-verbal prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul contravenientului.
Rețineți că potrivit deciziei ÎCCJ s-a stabilit încă din 2013 că este obligatoriu ca întâi să se încerce comunicarea procesului verbal prin poștă cu confirmare de primire și apoi să se afișeze la domiciliul contravenientului. Cei cărora le-a fost afișat pe ușă un proces-verbal fără să fi fost avizați prin poștă, pot susține că nu li s-a comunicat niciun proces-verbal, nu au avut cunoștință de el și nu l-au putut contesta, astfel încât nu pot fi obligați să achite o amendă de care nu au înștiințați legal.
Analizând legislația în materie, ÎCCJ a decis că semnătura electronică nu se poate atașa decât unui înscris în formă electronică fiind ilegal să fie aplicată pe un înscris aflat pe suport de hârtie.
Legea prevede că procesul-verbal este nul dacă îi lipsește un element esențial, printre acestea fiind și semnătura agentului constatator. Noutățile legislative ale deciziei ÎCCJ prevăd că nu poate fi considerat ca fiind valabil un proces-verbal imprimat pe suport de hârtie și comunicat în această formă contravenientului, în condițiile în care poartă semnătura electronică a agentului constatator. Legea prevede că orice înscris comunicat destinatarului pe suport de hârtie, este valabil dacă a fost semnat olograf de emitent.
Față de aceste considerații, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii și a stabilit că sunt lovite de nulitate absolută toate procesele-verbale transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie și fără să poarte semnătura olografă a agentului constatator, considerând că prima opinie a instanțelor este cea corectă.
Care dintre șoferii care au primit acest tip de procese-verbale, vor fi scutiți de plata amenzii?
ÎCCJ s-a pronunțat încă din februarie 2015 asupra acestui recurs în interesul legii, dar acesta a fost publicat în Monitorul Oficial în 25 martie 2015. Deși decizia este obligatorie de la data la care vede lumina tiparului în Monitorul Oficial, totuși a fost invocată în cadrul proceselor aflate pe rol între pronunțare și publicare fiind luată în considerare de instanțe.
Șoferii care au contestat în instanță procesele-verbale contravenționale și au pierdut, instanța pronunțând o hotărâre definitivă și irevocabilă, nu își vor putea lua banii înapoi invocând prezenta decizie.
Șoferii care au procese pe rol pot invoca începând de acum această decizie, cu șanse reale de a câștiga în instanță anularea procesului-verbal din cauza lipsei semnăturii olografe a agentului constatator. La fel, dacă șoferilor li s-a afișat pe ușă procesul-verbal fără să fi fost trimis anterior cu poșta cu confirmare de primire, pot invoca neprimirea acestuia, cu șanse de a câștiga și de a nu plăti amenda.
Cunoscând aceste lucruri, puteți evita să achitați amenzi în baza unor procese-verbale încheiate fără respectarea legii. Până la urmă, un om informat valoarează cât doi și întotdeauna un om informat este protejat!