Categories
Articole Drept penal

Cat ne costa nerespectarea legii penale? Sistemul de zile-amenda din Noul Cod penal

ctDupă cum deja ştim, Noul Cod  penal a venit cu importante reduceri ale cuantumului pedepsei închisorii şi a extins sfera de aplicare a amenzii. Măsuri binevenite, dacă stăm să ne gândim cât trebuie să cheltuiască statul pe an pentru întreţinerea deţinuţilor… În plus, o drastică sancţiune pecuniară are tot potenţialul să fie o lecţie greu de uitat. Mai mult, noul sistem de zile –amendă promite să asigure o aplicare mult mai personalizată a sancţiunii. Cât ne costă nerespectarea legilor penale? Vedem în cele ce urmează.

Nu mai este doar amendă… ci zile-amendă

 

În reglementarea Vechiului Cod penal, amenda penală putea fi dispusă de instanţă sub forma unei sume globale. Astăzi, Noul Cod penal (articole de interes: 61-64; textul integral vi-l oferă orice program legislativ) vine cu un sistem mult mai complex: pentru infracţiunile pentru care legea penală prevede pedeapsa amenzii, singură sau alternativ cu închisoarea, instanţa va stabili, mai întâi, câte zile-amendă aplică făptuitorului şi care este cuantumul zilei-amendă în acel caz. Se poate dispune un minim de 30 de zile-amendă şi un maxim de 400, iar suma corespunzătoare a unei zile-amendă trebuie să fie minim 10 şi maxim 500 de lei. Suma totală de plătit va fi produsul dintre numărul de zile şi valoarea unei zile amendă. Să presupunem că, pentru infracţiunea de furt, unei persoane i se aplică 200 de zile de amendă, cu o sumă de 100 de lei pe zi; amenda totală va fi, aşadar, de 20.000 de lei.

De ce aceste schimbări care aduc a noutăţi de contabilitate? Deoarece, acum, Noul Cod penal prevede şi posibilitatea de înlocuire a pedepsei amenzii cu închisoarea, dacă sancţiunea pecuniară nu este executată. În acest sistem, zilele de amendă se vor transforma în zile de închisoare. Asta da noutate! De asemenea, acest sistem ar trebui să asigure o aplicare mai personalizată a amenzii, deoarece, la stabilirea cuantumului corespunzător unei zile-amendă, instanţa trebuie să ţină cont şi de situaţia materială a făptuitorului, în special de obligaţiile legale pe care acesta le are şi persoanele pe care trebuie să le întreţină.

Se pare că legiuitorul a tratat foarte minuţios acest capitol, “datoriile” celor susceptibili de amendă penală având potenţialul să fie mult mai mari: dacă infracţiunea săvârşită a urmărit un interes patrimonial, limitele zilelor-amendă pot fi sporite cu o treime; raportându-ne la minimul şi maximul menţionate, aceasta înseamnă că suma corespunzătoare pentru o zi va fi cuprinsă, în acest caz, între 13,3 şi 650 lei. Destul de usturător la buzunar, nu-i aşa?

Iar suprizele în materie de amendă penală nu se opresc aici: Noul Cod penal permite, acum, ceea ce era de neconceput sub vechea reglementate: pedepsei închisorii i se poate adăuga şi o amendă! Regula de aur era, până la 1 februarie 2014, că un făptuitor nu poate fi obligat decât la una dintre cele două sancţiuni penale: închisoare sau amendă; fie i se limita libertatea fizică, fie cea financiară. Situaţia este acum mai rea pentru făptuitor, dar, sperăm, mai bună pentru justiţie: din nou, dacă fapta a urmărit un interes patrimonial (şi în această categorie nu intră numai faptele evidente ca furtul sau şantajul, ci orice faptă prin care s-a încercat obţinerea unui astfel de folos, cum ar fi şi o lipsire de libertate), făptuitorului i se poate aplica şi închisoarea, şi amenda. Nu am vrea să fim deloc în situaţia lui, nu-i aşa?

 

O alternativă: munca în folosul comunităţii. Dar nu oricând…

 

O altă noutate este faptul că, în locul executării pedepsei amenzii, există posibilitatea de a presta muncă în folosul comunităţii pentru “ spălarea păcatelor”. Însă, nu se poate opta pentru aceasta pur şi simplu – dacă s-ar fi putut, probabil, deodată, am fi avut exces de mână de lucru comunitară – doar cei ce nu pot executa pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, aşadar doar cei ce nu pot plăti pot presta muncă în folosul comunităţii. O astfel de modalitate de executare a unei sancţiuni a existat, până acum, în domeniul contravenţional unde, de asemenea, cel ce nu poate plăti o amendă contravenţională poate să îşi execute pedeapsa astfel. Esenţial este faptul că munca în folosul comunităţii nu poate fi prestată decât în mod voluntar; statul nu poate obliga pe nimeni să muncească forţat, datorită faptului că suntem membri ai Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ce interzice astfel de practici. Însă, cel ce nu poate să plătească amenda din motive financiare, şi nici nu este de acord cu prestarea de muncă în folosul comunităţii nu va avea o altă alternativă decât închisoarea!

Din nou, observăm raţiunea sistemului de zile-amendă, fiecărei dintre acestea corespunzându-i o zi de muncă în folosul comunităţii. De asemenea, şi cei ce au executat o parte de amendă şi nu mai dispun de banii necesari să execute şi restul, pot opta pentru această activitate, bineînţeles, în măsura zilelor-amendă rămase neexecutate. Dar, nu putem să nu ne întrebăm ce se întâmplă cu persoana care optează pentru o astfel de muncă, dar nu o execută. Nu prea multe lucruri bune, deoarece poate ajunge să dea socoteală statului… în închisoare!

 

De la amendă…la închisoare!

 

Conform Vechiului Cod penal, pedeapsa amenzii putea fi înlocuită cu aceea a închisorii doar în cazul infracţiunilor pentru care se prevedea pedeapsa amenzii alternativ cu cea a închisorii. Acum, situaţia este complet schimbată; chiar şi în cazul infracţiunilor pentru care se prevede ca sancţiune doar amenda, făptuitorul ce, cu rea-credinţă, nu îşi achită “datoriile” faţă de stat (adică, deşi poate, nu plăteşte), poate avea surpriza de a fi privat de libertate pentru un timp. Aşa cum am menţionat deja, numărul de zile-amendă neexecutate vor fi transformate în zile de închisoare. Iar, dacă pedeapsa amenzii a fost dispusă pe lângă încă o pedeapsă cu închisoarea, aceste zile vor fi adăugate perioadei de privare de libertate deja stabilită. Cum nimeni nu are stabilit în planul său de dezvoltare personală să ajungă în astfel de locuri, amenzile trebuie tratate cu cea mai mare seriozitate şi plătite cât mai repede! (Plata trebuie să se facă în 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare; în caz de nevoie, se poate cere o eşalonare a plăţii pe o perioadă de maximum 2 ani.)

După cum am văzut, cei ce nu pot să plătească amenda din motive financiare pot să opteze pentru prestarea de muncă în folosul comunităţii. Dar, dacă munca nu va fi prestată – iar Serviciul de Probaţiune este cel care se ocupă cu supravegherea persoanelor cu astfel de obligaţii – din nou, se poate ajunge la închisoare! Tot la această destinaţie va ajunge şi cel care, în timpul în care prestează muncă în folosul comunităţii, săvârşeşte o altă infracţiune; zilele-amendă rămase neacoperite vor fi înlocuite cu zile de închisoare şi adăugate la noua pedeapsă. Să avem noi, oare, de-a face cu un legiuitor mai vigilent?

 

Concluzii

 

Noul sistem de aplicare a pedepsei penale a amenzii este unul, deşi complicat, totuşi modern şi mai adaptat realităţii. Dar, nu ne sunt necunoscute nici situaţiile în care textele de lege sunt satisfăcătoare, dar aplicarea lasă de dorit… Nu putem decât să urăm instanţelor spor la aplicat noile prevederi… şi spor la calculat!