Modificări noi privind legea zilierilor


wrkPentru că valul crizei l-a atins și pe angajatorul român, acesta a devenit mult mai atent la cheltuielile pe care le face. Astfel, de cele mai multe ori preferă să reducă costurile pe care le implică un angajat permanent și apelează la serviciile zilierilor, atunci când are nevoie

Serviciile zilierilor au devenit tot mai căutate în ultimii ani, astfel încât legiuitorul a fost nevoit să aducă o serie de modificări legii zilierilor nr. 52/2011. Ultima modificare a acestor prevederi a fost efectuată prin legea 277/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din 29 octombrie 2013 ale cărei prevederi au intrat în vigoare începând cu 1 noiembrie 2013.

Pentru că dinamica raporturilor dintre angajatori și zilieri a evoluat și ținând cont de  modificările în ceea ce privește creșterea salariului minim brut pe țară, legiuitorul a considerat că se impune să aducă anumite modificări și completări în acest domeniu, pentru o aliniere la realitățile de zi cu zi.

În acest  sens a elaborat legea 18/2014 pentru modificarea și completarea legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, precum și pentru modificarea art. 8 alin. 1 din legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Noua lege a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 192 din 19 martie 2014, urmând să intre în vigoare în termen de 90 de zile de la momentul la care  a văzut lumina tiparului, adică în 17 iunie 2014.

Care sunt noile știri juridice aduse de legea 18/2014?

Acestea se referă la persoanele care pot avea calitatea de zilier, de beneficiar, care sunt activitățile în care se poate apela la serviciile unui zilier. De asemenea, care este cuantumul minim de plată a zilierului, se introduc noi obligații pentru beneficiar și pentru zilier și noi amenzi pentru cei care nu respectă legislația în domeniul lucrului cu zilierii.

1. Cine poate lucra cu zilierii?

Principala modificare este că a fost eliminată din categoria “beneficiari” persoana fizică, care, până la apariția noii legi, putea să apeleze la serviciile zilierilor. Astfel, prin legea 18/2014 pot beneficia de forța de muncă a zilierilor doar: persoana juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală sau întreprinderea familială.

Pentru că se impunea această precizare, legiuitorul a clarificat faptul că instituțiile publice nu au calitatea de beneficiari și nu pot apela la serviciile zilierilor. Au dreptul de a le cere ajutorul doar serviciile de gospodărire comunală gestionate direct de consiliile locale (de exemplu, zilierii pot lucra la sere, spații verzi și grădini zoologice).

2. Cine poate lucra ca zilier?

Modificarea adusă în 2014 se referă la faptul că pot desfășura activități ca zilier și cetățenii altor state sau apatrizii, cu condiția să aibă domiciliul/reședința în România. Această dispoziție va oferi angajatorului o paletă mult mai largă  în a-și putea alege forța de muncă și le va da șansa nu doar cetățenilor români să-și încerce norocul în domeniul lucrului cu ziua, domeniu care s-a dezvoltat în ultimul timp.

Până la legea 18/2014, minorii de 15 și 16 ani puteau lucra ca zilieri dacă aveau acordul părinților și dacă acest lucru nu le afecta șansa de a merge la școală și nu desfășurau activități care să le pună în pericol viața și dezvoltarea. În dorința de a asigura o protecție și mai mare a minorilor, legiuitorul a mărit vârsta până la care părintele trebuie să-și dea acordul pentru ca minorul să lucreze. Astfel, minorii între 15 și 18 ani au nevoie de acordul expres al părinților sau reprezentaților legali, pentru a lucra ca zilieri.

Atenție la această ultimă modificare! Oricât de dornic ar fi să vă ajute la treabă un minor până în 18 ani, nu apelați la serviciile lui dacă nu aveți acordul expres al părinților. Deși legea nu specifică, cred că se impune, pentru a fi protejat de eventuale amenzi, să aveți acceptul dat în scris de către părinți pentru că „verba volant, scripta manent” (vorbele zboară, scrisul rămâne).

3. Care sunt activitățile în care se lucrează cu zilieri?

  Având în vedere că s-a constatat că există o varietate de domenii în care angajatorul ar avea nevoie de forța de muncă a unui zilier, legiuitorul a extins sfera activităților în care se poate apela la acesta. Astfel, dacă până la apariția legii 18/2014 domeniile în care aceștia puteau activa erau: agricultură, vânătoare și pescuit, silvicultură, exploatări forestiere, piscicultură, acvacultură, pomicultură, viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, publicitate, manipulare de mărfuri, de acum încolo s-au mai adăugat încă patru domenii.

Noile activități se referă la activități de cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste, activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor, comerț cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii și colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase, precum și recuperarea materialelor.

De exemplu, o firmă are de organizat un târg de turism. Acea firmă poate apela la serviciile zilierilor pentru a aranja standurile unde vor veni expozanții, respectiv pentru a le dezafecta la finalul târgului.

4. Care sunt diferențele dintre un zilier și un angajat?

În realitate, ambii muncesc, sunt plătiți pentru prestația lor și totuși din punct de vedere legal urmează regimuri juridice diferite. Dacă angajatul prestează activitatea în baza unui contract de muncă care se încheie obligatoriu în formă scrisă, cu zilierul  nu se încheie niciun fel de contract.

Pentru a clarifica acest aspect, legiuitorul a introdus cu titlu de știri juridice faptul că raportul de muncă dintre angajator și zilier se va stabili prin acordul de voință al părților. Această precizare coroborată cu faptul că legea zilierilor derogă de la dispozițiile Codului Muncii, rezultă că legea 18/2014 este cea care guvernează raporturile dintre angajator și zilier.

Probabil că pentru mulți beneficiari formularea acord de voință nu este foarte clară. Un acord de voință s-ar traduce în practică cam așa: beneficiarul are nevoie de forța de muncă a unui zilier și îi face acestuia verbal o ofertă în care îi spune ce va trebui să facă acesta și cu cât va fi plătit. Dacă zilierul acceptă condițiile acestuia, înseamnă că între cei doi există un consimțământ, deci s-a creat un acord de voință. Acest acord de voință nu se transpune într-o formă scrisă.

Înainte de a începe lucrul, angajatorul în calitatea sa de beneficiar va trebui să instruiască zilierii cu privire la specificul acelei activități și la materialele care se folosesc. Acest lucru se consemnează într-o fișă de instruire colectivă în care sunt trecuți toți zilierii. Aceștia trec datele de identificare, grupa sanguină și semnează că au luat la cunoștință de instruirea respectivă.

5. Ce noi obligații are beneficiarul care lucrează cu zilieri?

Pentru a încerca pe cât posibil să diminueze riscul producerii accidentelor la locul de muncă, legiuitorul a introdus o serie de obligații noi pentru angajator pe care trebuie să le urmeze înainte, în timpul și după terminarea lucrului cu zilierii.

Astfel, înainte de a începe lucrul trebuie să asigure condiții proprii de lucru, să îi instruiască în mod clar privind activitățile pe care le vor desfășura, asigurându-se că fiecare a înțeles ce rol are de îndeplinit, pentru ca treaba să meargă “ca pe roate”! Dacă specificul activității impune acest lucru, trebuie să le asigure în mod gratuit echipamente individuale adecvate de protecție. Angajatorul are obligația de a solicita zilierilor să dea o declarație pe proprie răspundere în care să ateste că starea sănătății le permite să desfășoare acea activitate.

Ca și noutate, legiuitorul a introdus un articol nou în care a desemnat că este competent să analizeze un accident în care au fost implicați zilieri Inspectoratul Teritorial de Muncă pe raza căruia s-a produs acel accident.

Pentru că au fost multe cazuri în care zilierii fie au suferit accidente în timpul efectuării activităților pentru angajator sau chiar și-au pierdut viața, legiuitorul a introdus prevederea potrivit căreia beneficiarul este cel obligat să suporte cheltuielile pentru îngrijirea medicală sau înmormântarea zilierului, cu condiția ca evenimentul să se fi produs din vina beneficiarului.

6. Ce obligații are zilierul atunci când prestează o activitate în folosul unui beneficiar?

Având în vedere că anterior începerii lucrului, este instruit de beneficiar și semnează și în fișa colectivă că a luat act și a înțeles care sunt regulile de protecție a muncii, ar trebui ca riscul producerii accidentelor să se reducă semnificativ. Astfel, zilierul va trebui să respecte indicațiile date de beneficiar, să folosească în mod corect echipamentul de muncă pus la dispoziție și după utilizarea lui să îl restituie. Zilierul nu poate cu de la sine putere să scoată anumite echipamente din funcțiune.

7. Care este cuantumul remunerației brute orare pentru zilier?

Având în vedere realitățile economice, faptul că salariul minim brut la nivelul țării s-a majorat, fiind în prezent de 850 lei, iar de la 1 iulie 2014 acesta va crește la 900 lei, legiuitorul a considerat că se impunea să clarifice care este suma cu care să fie plătit un zilier. De asemenea, dacă plata salariului se poate face prin mijloace electronice, de ce nu s-ar aplica aceste prevederi și la zilieri?

Astfel, legea 18/2014 permite ca zilierii să poată fi remunerați prin mijloace electronice. Aceștia pot fi plătiți fie la finalul zilei, fie la sfârșitul săptămânii sau la sfârșitul perioadei de desfășurare a activității, cu condiția să existe un acord scris în acest sens între beneficiar și zilier.

Atenție, la momentul la care bateți palma cu zilierul, stabiliți și data la care îl plătiți, sens în care pentru a vă proteja de viitoare neplăceri, consemnați printr-un act scris data la care va fi remunerat. Anterior plății, zilierul are obligația de a semna în Registru de evidență a zilierilor (registru pe care orice angajator are obligația sa și-l procure atunci când apelează la acest tip de forță de muncă). Prin semnare atestă faptul că a fost plătit, astfel că orice pretenție viitoare a acestuia privind neplata sa, ar fi total inutilă.

Până la apariția legii 18/2014 un zilier putea fi plătit cu minim 2 lei/oră și cu maxim 10 lei/oră. Din 17 iunie 2014 de când intră în vigoare noile dispoziții legale, un beneficiar de servicii de zilier va scoate din buzunar o sumă ce nu va putea fi mai mică decât valoarea/oră a salariului minim brut pe țară garantat în plată.

La un calcul simplu prin analogie cu salariații cu normă întreagă ajungem la următoarea concluzie: aceștia lucrează 8 ore/zi, adică 40 ore/săptămână, adică aproximativ 170 ore/lună (numărul poate varia în funcție de zilele libere legale dintr-o lună), deci la salariul minim de 850 lei tariful orar este de 5 lei.

Având în vedere modificările aduse, limita maximă de 10 lei/ oră nu se va mai păstra, astfel încât legea a specificat doar pragul minim orar pentru un zilier, cel maxim fiind lăsat la libera înțelegere a părților.

O altă precizare importantă adusă de legiuitor este cea privind ajutorul social. Astfel, cei care doresc să beneficieze de ajutorul social trebuie să arate care sunt veniturile membrilor familiei, astfel încât autoritățile să poată verifica dacă se încadrează sau nu să-l primească. Prin legea 18/2014 s-a precizat că veniturile obținute de zilieri nu vor fi luate în calcul la stabilirea venitului net lunar al familiei respective.

8. Care este cuantumul noilor amenzi prevăzute de legiuitor pentru nerespectarea reglementărilor în domeniul muncii cu zilierii?

Beneficiarul va scoate din buzunar suma de 10.000 lei dacă nu respectă tariful orar stabilit de lege, adică minim 5 lei/oră. Dacă zilierii sunt folosiți la alte activități decât cele expres indicate de lege, atunci amenda variază de la 10.000 lei la 20.000 lei.

Cea mai mare amendă introdusă de legiuitor este cea de 20.000 lei, pentru beneficiarii care nu achită impozitul pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier. Din punct de vedere fiscal, beneficiarii activităților cu caracter ocazional au obligația de a vira un impozit de 16% din suma brută datorată zilierului și de a-l plăti la bugetul de stat până la 25 ale lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. La pachet cu sancțiunea pecuniară, legea prevede că beneficiarul care a nesocotit acea dispoziție legală nu mai are voie, pe durata existenței sale, să folosească mâna de lucru a zilierilor.

Cu suma de 6.000 lei vor fi amendați beneficiarii care folosesc zilieri fără să îi înregistreze în Registrul de evidență în ordine cronologică. Aceeași sumă se aplică și celor care nu respectă timpul de lucru prevăzut de lege pentru activitatea prestată de zilier. Astfel, un zilier minor va putea lucra doar 6 ore pe zi, adică maxim 30 de ore pe săptămână, fără a putea fi folosit la activități în timpul nopții. Un zilier poate lucra maxim 12 ore pe zi. Rețineți că dacă agreați cu zilierul un număr mai mic de ore de activitate pe zi, aveți obligația legală de a-l plăti pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă. De exemplu, apelați la un zilier și acesta termină treaba în 6 ore. El va fi remunerat ca și când ar fi lucrat 8 ore.

Dacă folosiți un zilier în beneficiul unui terț sau zilierul prestează activități pentru același angajator pe o perioadă mai mare de 90 zile, cumulată într-un an calendaristic, amenda este de 6.000 lei.

Avantajele muncii cu zilieri

Sigur că „omul sfințește locul” și în general ajungi să îi cunoști pe cei cu care lucrezi după ce trece ceva vreme. Atunci când apelezi la mâna de lucru a zilierilor este ca la loto, doar șase sunt numerele câștigătoare! Niciodată nu știi peste cine dai!

Sper că în demersul vostru de a lucra cu zilierii să aveți mai mult spor decât în epigrama scrisă de Gheorghe Burghelea: „Muncitorii nu ezită,/Cât ar fi groapa de groapă,/ O astupă-ntr-o clipită/…Și pe urmă iar o sapă.”