Archive for » aprilie, 2014 «

judecator
În Monitorul Oficial nr. 313 din 29 aprilie a fost dat publicării Ordinul M.A.N. nr. 47/2014 pentru aprobarea Regulamentului comun al CSM şi MAN privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari.

Conform actului legislativ, poate fi numit în funcţia de judecător militar, respectiv de procuror militar, judecătorul sau procurorul care are cel puţin grad profesional de tribunal.

Numirea nu poate fi aprobată decât la o instanţă sau la un parchet la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze.

Poate fi numit în funcţia de judecător militar sau procuror militar judecătorul sau procurorul care are numai cetăţenia română.

În scopul informării judecătorilor şi procurorilor care intenţionează să formuleze cereri de numire, semestrial se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii lista posturilor vacante de execuţie de la toate instanţele şi parchetele militare, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta.

Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promovarea la instanţele şi parchetele superioare, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător ori eliberarea din funcţie.

cod penal

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre privind stabilirea nivelului minim al alocaţiei zilnice de hrană pentru consumurile colective din unităţile sau instituţiile publice de asistenţă socială, precum şi în instituţiile sau unităţile de asistenţă socială pentru învăţământul special.

Nota de fundamentare arată că prin programul legislativ se propune majorarea alocaţiei de hrană, cu 33%, prin aplicarea indicelui de creştere a preţurilor de consum, stabilit de Comisia Națională de Prognoză, la nivelul perioadei 2009-2013, respectiv de: 5,59% pentru 2009; 6,09% pentru 2010; 5,9% pentru 2011; 3,33% pentru 2012; 4,1% pentru 2013.

Majorarea cuantumului alocaţiei de hrană este necesară şi din punct de vedere al asigurării unei alimentaţii corespunzătoare ţinând cont şi de afecţiunile de care suferă majoritatea asistaţiilor din aceste instituţii, precum şi de obligativitatea asigurării necesarului de calorii, mai este menţionat în nota de fundamentare.

Prin urmare, prin acest proiect se propune o creştere medie a alocaţiei zilnice de hrană de aproximativ 2,3 lei.

93.015 persoane, copii, mame asistate, tineri instituţionalizaţi, adulţi cu dizabilităţi, copiii cu deficienţe din învăţământul special şi vârstnici instituţionalizaţi, ar urma să beneficieze de această măsură.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

      Pentru a genera şi menţine ritmuri ridicate de creştere economică pe termen lung sunt necesare eforturi susţinute pentru dezvoltarea unei economii competitive, capabilă de performanţe tehnologice, în concordanţă cu condiţiile concurenţiale la nivel european şi global.

În aceste condiţii se urmăreşte să se diminueze povara fiscală din economie, prin reducerea sau scutirea integrală a impozitului pe profit datorat de persoanele juridice. Această măsură se înscrie în efortul general întreprins pentru stimularea competitivităţii şi inovării, atragerii investiţiilor, creşterii locurilor de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

Aplicarea măsurii conduce la diminuarea impozitului pe profit datorat de persoanele juridice care investesc profitul în activele respective, asigurând în acest mod creşterea surselor de finanţare rămase la dispoziţia acestora cu suma corespunzătoare impozitului pe profit scutit.

Ţinând seama că neadoptarea măsurii ar descuraja activitatea de investiţii într-o perioadă în care sectorul privat autohton trebuie să îşi consolideze poziţia financiară cu scopul compensării cererii mai reduse de pe pieţele europene şi internaţionale,

dat fiind faptul că neadoptarea măsurii propuse generează riscul reducerii investiţiilor private şi a intrărilor de capital din străinătate cu efect şi în scăderea competitivităţii externe şi interne,

având în vedere că neadoptarea măsurii poate conduce la nefinalizarea contractelor de finanţare din fonduri europene, prin reducerea surselor de cofinanţare, modificând în sens negativ gradul de absorbţie şi utilizarea fondurilor europene alocate României,

luând în considerare faptul că aceste situaţii aduc atingere interesului public general şi constituie un motiv de urgenţă deosebită şi extraordinară a căror reglementare nu poate fi amânată,

Mai mult …

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

ORDIN

privind aprobarea Cartei drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale

 ANEXĂ

Având în vedere dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi art. 1091 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 52 alin. (1) din Procedura de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 248/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Mai mult …

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

ORDIN

privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 2/2014

 ANEXĂ

În temeiul prevederilor:

– art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

– art. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

– art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– art. 5 alin. (9) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale, aprobat prin Ordinul viceprim – ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 2/2014, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Mai mult …

1

Premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul a decis majorarea deficitului bugetar cu aproximativ 0,2% din PIB,  ca rezultat al crizei din Ucraina. Astfel, potrivit ultimelor noutăţi legislativebugetul Ministerului Apărării va fi suplimentat cu echivalentul a 700 milioane lei, și în acest sens Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi  Comisia Europeană  (CE) și-au exprimat acordul în ceea ce privește majorarea plafonului de cheltuieli.

Suplimentarea plafonului de cheltuieli va fi utilizată pentru armata română pentru echipament tehnologic îmbunătăţit, care vor fi făcute în special în fabricile din România.

De asemenea Guvernul intenţionează să aplice o reducere a contribuţiilor de asigurări sociale cu până la 5 puncte procentuale de la jumătatea acestui an, ceea ce ar avea un impact negativ aritmetic asupra veniturilor de circa 2,5 miliarde lei, echivalentul a aproape 0,4% din PIB.

 

pasaport-romania

Pe 28 aprilie, Senatul a adoptat tacit o iniţiativă care prevede că etnicii români din alte state, care cunosc limba română, li se poate acorda la cerere cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi menţinerii domiciliului din altă ţară.

Un grup de parlamentari au iniţiat această propunere legislativă, care prevede modificarea Legii 21/1991 a cetăţeniei române, republicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 13 august 2010.

Pentru a-şi dobândi cetăţenia română, etnicii români din alte state trebuie să îndeplinească doar o parte dintre condiţiile prevăzute de legea în vigoare:

  • să aibă vârsta de 18 ani şi să fie cunoscuţi cu o bună comportare;
  • să dovedească prin comportare şi atitudine loialitate faţă de statul şi poporul român;
  • să nu fi fost condamnaţi în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români.

Potrivit legislaţiei în vigoare, cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, dacă nu s-a născut pe acest teritoriu, însă locuieşte în mod legal şi continuu pe teritoriul statului român de cel puţin 7 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român de cel puţin 5 ani şi are asigurate mijloacele legale de existenţă.

De asemenea, prin Legea cetăţeniei române se cere ca solicitanţii să cunoască limba română şi să posede noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsura suficientă pentru a se integra în viaţa socială şi să cunoască prevederile Constituţiei României.

Membrii Comisiei românilor de pretutindeni au susţinut că acest proiect trebuie să fie adoptat deoarece există prevederi identice şi în alte ţări membre ale Uniunii Europene.

spital1
Potrivit ultimelor noutăţi legislative, Ministerul Sănătăţii a supus dezbareii publice proiectul de Hotărâre privind unele măsuri pentru închirierea unor imobile sau părţi din acestea de către Ministerul Sănătăţii şi unităţile aflate în subordinea acestuia.

Prin aprobarea actului normativ, unităţile sanitare cu paturi pot închiria spaţiile suplimentare furnizorilor de servicii medicale necesare populaţiei, altele decât cele furnizate de unitatea sanitară care deţine spaţiul de închiriat.

De asemenea, pot închiria spaţii pentru organizarea unor servicii alimentare, de furnizare a presei sau alte activităţi cu respectarea tuturor normelor legale, astfel ca unitatea sanitară să-şi desfăşoare activitatea în bune condiţii.

Prin închirierea spaţiilor se vor realiza venituri suplimentare pentru întreţinerea, repararea, modernizarea imobilelor în care unitatea sanitară îşi desfăşoară activitatea sau pentru achiziţia unor dipozitive medicale.

Venitul suplimentar va fi împărţit conform prevederilor legale, o cotă de 50% va reveni autorităţii publice/instituţiei publice care are calitatea de locator, restul de 50% din chirie urmând să fie virată la bugetul de stat. Mai mult …


pt
Un cunoscut afacerist american spunea că, uneori, cele mai bune investiţii sunt cele pe care… nu le faci. Totodată, nu vei ajunge mare businessman dacă nu reinvesteşti înţelept, iar roadele unor investiţii se pot coace abia după ani de zile

Modalităţile fiscale de recuperare a investiţiilor în mijloace fixe, au fost, până acum, deducerea cheltuielilor de amortizare (la calculul profitului impozabil) şi amortizarea accelerată, adică deducerea în primul an de funcţionare a maximum 50 de procente din valoarea de intrare în patrimoniu a mijlocului fix.

Pe site-ul Ministerului de Finanţe, la „Transparenţă legislativă”, poate fi consultat un proiect de ordonanţă de urgenţă Mai mult …

LC-OleseaÎn 25 aprilie Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un act adiţional prin care se prelungeşte până în 31 decembrie durata de valabilitate a scrisorii de intenţie semnată în noiembrie 2013 privind construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala nucleară din Cernavodă. Astfel compania chineză şi-a manifestat interesul pentru proiectul unităţilor nucleare.

Scrisoarea semnată de cele două părţi expiră în 25 maiO condiţie care a impus-o chinezii la semnarea scrisorii de intenţie în luna noiembrie a anului trecut a fost implicarea autorităţilor române în proiect.

În prezent Nuclearelectrica are două reactoare nucleare în funcţiune cu care acoperă aproximativ 18% din consumul anual de energie, fapt care a dus la iniţiativa de construire a încă două noi reactoare.

Bugetul pentru proiectul început în 2006 cu partenerii europeni constituie circa 6,4 miliarde de euro, proiect din care ulterior s-au retras mai mulţi parteneri, acum statul deţinând integral compania special creată pentru această investiţie. Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, care controlează 81,27% din capital.