Cererea dreptului de azil în Europa nu ar trebui să mai semene cu o loterie în funcţie de statul membru în care este depusă cererea, a hotărât Parlamentul European care a votat o rezoluţie ce presupune instituirea unui regim european comun de azil.
Sistemul, deja aprobat de cele 27 de state membre ale UE, ar trebui să înceapă să funcţioneze în cel de-al doilea semestru al anului 2015.
Aproximativ 330.000 de solicitări de azil au fost consemnate în UE în 2012, însă ratele de admitere sunt extrem de diferite de la un stat la altul. Mai puţin de 1% din solicitări sunt admise în Grecia, care se confruntă cu un aflux masiv de imigranţi, faţă de 14,5% în Franţa şi 30% în Germania.
Pentru a reduce aceste diferenţe, textul presupune termene comune pentru procesarea cererilor de azil şi reguli mai stricte privitor la formarea profesională a personalului care se ocupă de solicitanţii de azil.
Printre ameliorările sistemului existent, noul sistem prevede totodată o armonizare a normelor în materie de locuinţe, ajutoare de subzistenţă şi de sănătate. Accesul pe piaţa muncii va fi permis după 9 luni, nu 12, de prezenţă pe teritoriul statului respectiv. Persoanele aflate în situaţii vulnerabile, cum ar fi femeile însărcinate, minorii şi victimele torturii, trebuie identificaţi şi vor face obiectul unor propuneri adecvate nevoilor lor.
În caz de recurs, va fi introdus dreptul de a rămâne pe teritoriu. În caz de dubiu privitor la vârsta unui tânăr izolat, acesta va fi considerat minor. Celor sub 18 ani li se va atribui un reprezentant pentru a-i însoţi în demersurile lor. Persoanele care au nevoie de un ajutor special (orientare sexuală, dizabilitate, boală, etc.) vor dispune de mai mult timp pentru a-şi prezenta cererea.
Totodată, noul regulament autorizează detenţia solicitanţilor de azil, inclusiv a minorilor în ‘circumstanţe excepţionale’, precizând însă că această măsură coercitivă trebuie să se limiteze la cazuri speciale şi să fie însoţită de garanţii.