Archive for » decembrie, 2012 «

Guvernul a anulat hotărârea, potrivit căreia angajaţii Oltchim ar fi trebuit să primească ajutoare sociale, motivând că aceştia au primit salariile restante.
Combinatul Oltchim şi-a încetat producţia din cauza unor datorii de peste 500 milioane euro, iar angajaţii nu mai primeau salariile de mai multe luni.
În octombrie Guvernul a hotărât ca pentru 522 de angajaţi Oltchim, din totalul celor 3.353 salariaţi, al căror venit mediu lunar pe membru de familie este mai mic decât 786 lei şi care nu deţin în proprietate alte locuinţe în afara celei de domiciliu, terenuri cu potenţial productiv sau utilaje agricole ori de prelucrare a lemnului să fie acordate ajutoare sociale de urgenţă în sumă de câte 1.400 lei, în două tranşe, în lunile octombrie şi noiembrie.
La trei săptămâni, Guvernul a emis o nouă hotărâre care stabilea că ajutoarele vor fi acordate într-o singură tranşă, în luna decembrie, motivând că nu a fost “suficient timp” pentru realizarea tuturor procedurilor administrative care să permită deja plata primei tranşe.
La şedinţa din 27 decembrie, Guvernul a decis să abroge hotărârea privind acordarea de ajutoare de urgenţă pentru angajaţii Oltchim, deoarece angajaţii Oltchim au primit, pe 5 şi 6 decembrie, salariile restante din octombrie, iar în perioada 20 – 21 decembrie vor încasa şi avansurile aferente lunii noiembrie. Salariile restante pentru luna septembrie au fost achitate la jumătatea lunii noiembrie.

Familia este temelia societăţii. Relaţiile care iau naştere în sânul familiei sunt speciale, deosebite.
Oamenii se nasc, trăiesc şi mor. Acesta este ciclul vieţii.
Orice individ lasă rudelor şi/sau cunoscuţilor lui privilegiul de a-l moşteni.
Prin moştenire patrimoniul defunctului se transmite către una sau mai multe persoane în fiinţă.

Cine poate veni la moştenire?

În primul rând, o persoană poate moşteni dacă există la momentul deschiderii moştenirii. Chiar şi copilul conceput se consideră născut când este vorba de drepturile lui, deci poate moşteni.

În al doilea rând, moştenirea se cuvine, cu prioritate, soţului defunctului şi rudelor până la gradul al IV- lea. Cel care lasă moştenirea poate să gratifice şi o altă persoană (o rudă mai îndepărtată sau un prieten), prin intermediul unui testament.

Puterea defunctului de a dispune în favoarea terţilor prin legate este însă, limitată de lege.

Aşadar, prin testament nu poate fi afectată o anumită cotă-parte din moştenire numită sugestiv – rezervă succesorală. De rezerva succesorală beneficiază soţul defunctului, copiii, dar şi părinţii acestuia.

Zis şi făcut! S-au stabilit moştenitorii.

Mai trebuie întrunite şi alte condiţii?

Trebuie ca moştenitorul să nu fie nedemn.

Noul Cod Civil a transformat nedemnitatea într-o condiţie generală care nu se mai aplică numai în domeniul moştenirii legale.

De asemenea, acum avem pe de-o parte nedemnitate de drept, iar pe de altă parte nedemnitate judiciară.

Nedemnitatea de drept (art. 958 Cod Civil) operează în următoarele cazuri:

– când persoana este condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
– când persoana este condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă ar fi venit la moştenire l-ar fi înlăturat pe făptuitor sau l-ar fi făcut pe acesta să primescă mai puţin.

Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.

Nedemnitatea judiciară (art. 959 Cod Civil) se aplică în următoarele cazuri:

– condamnarea penală pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă (fizică sau morală), ori, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
– când persoana a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat, cu rea-credinţă, testamentul defunctului;
– când persoana, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul
.

Nedemnitatea judiciară, sub sancţiunea decăderii,  poate fi constatată de instanţă în termen de un an de la deschiderea moştenirii.

Despre efectele nedemnităţii

Nedemnul este înlăturat atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară. Sau aşa ar trebui să fie.

Cu toate acestea, ştim că dragostea este plină de bunătate, dragostea nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiure; ci acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.

Nu ştiu dacă din această raţiune, însă aşa îmi place să cred, în prezent, nedemnul poate fi iertat pentru faptele comise (fapt imposibil de realizat sub imperiul vechii reglementări).

Iertarea trebuie să fie neîndoielnică, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie exprimată expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de către cel care lasă moştenirea.

Fără o declaraţie expresă, legatul lăsat nedemnului după săvârşirea faptei care atrage nedemnitatea nu constituie o înlăturare a efectelor nedemnităţii.

De asemenea, nici reabilitarea nedemnului, amnistia intervenită după condamnare, graţierea sau prescripţia executării pedepsei penale nu sunt echivalente iertării.

Aşadar, numai prin consimtământul expres al defunctului, exprimat în sensul iertării nedemnului, acesta din urmă poate redeveni moştenitor.

În concluzie, suntem ca nişte ramuri ţinute împreună de acelaşi copac. Atunci când o ramură se usucă, celelalte trebuie să ştie cum să împartă între ele fructele rămase de la aceasta.

Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1913/2012 cuprinde noile formulare fiscale pentru anul 2013.

Formularul 204: „Declaraţie anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale” se completează şi se depune de:

  • Asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice şi persoane juridice române cu statut de microîntreprindere, în cazul cărora se realizează venituri din activităţi independente, inclusiv din activităţi adiacente, sau din activităţi agricole, pentru care venitul net se determină în sistem real.
  • Persoanele fizice care obţin venituri dintr-o activitate desfăşurată într-o formă de organizare cu personalitate juridică constituită potrivit legii speciale şi care este supusă regimului transparenţei fiscal.

Formularul se depune până pe data de 15 martie 2013 de către asociatul desemnat prin contract, să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asocierii faţă de autorităţile publice la organul fiscal la care asocierea este înregistrată în evidenţa fiscal. Declaraţia nu se depune pentru asocierile fără personalitate juridică pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit. Se completează de mână, în două exemplare, din care unul rămâne la contribuabil. Acest formular se depune direct la registratura organului fiscal  sau la oficiul poştal prin scrisoare recomandată.

Formularul 205: „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit” se completează şi se depune şi de:

  • Plătitorii de venituri care au obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe veniturile cu regim de reţinere la sursă a impozitului.
  • Intermediarii, societăţile de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau alţi plătitori de venit, după caz, pentru câştiguri/pierderi realizate de persoanele fizice, aferente tranzacţiilor cu titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise.
  • Plătitorii de venituri din salarii.

Formularul se depune până pe data de 28 februarie 2013 la organul fiscal la care plătitorii de venituri sunt înregistraţi în evidenţa fiscală, în format electronic (format .pdf, cu fişier .xml ataşat), pe suport magnetic sau optic, care va fi însoţit de exemplarul în format hârtie, semnat şi ştampilat. Formatul hârtie cuprinde situaţia centralizatoare a datelor declarate, pe beneficiari de venit şi pe tipuri de venituri, cuprinse în Secţiunea IV „Date informative privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit” şi Secţiunea V „Date informative privind impozitul pe veniturile din salarii”, din formular. Pentru depunerea formularului, trebuie folosit programul de asistenţă elaborat de Ministerul Economiei şi Finanţelor existent pe portalul https://formularunic.e-guvernare.ro/

Majoritatea plătitorilor de taxe şi impozite din România  s-au săturat de schimbările atât de frecvente din domeniul fiscal. Aceste modificări duc de multe ori la confuzii şi dau naştere unei reticenţe generale a oamenilor  cu privire la schimbările care sunt cu adevărat necesare!  

De exemplu, cei de la ANAF ar trebui să lămurească următoarea chestiune: Cum trebuie să procedeze o persoană cu acest formular 205, care în septembrie 2012 şi-a dat demisia, iar de atunci nu mai are alt loc de muncă?

Ar trebui cumva să solicite fostului angajator eliberarea unui formular din care să rezulte veniturile realizate în 2012 şi impozitul aferent acestuia iar apoi să depună în baza acestui document, formularul 205 la Finanţe!? Ei bine, oamenii au şi motive de a fi nervoşi şi reticenţi având în vedere că nu primesc lămuririle necesare de la cei în cauză. Poate pe viitor lucrurile se vor schimba!

Oricât de mare ar fi pasiunea unei persoane de a vâna, de a-şi pune în practică calităţile de vânător desăvârşit, trebuie să respecte un cod etic dar şi prevederile legale referitoare la regimul armelor şi muniţiilor – Legea nr. 295/2004, precum şi cele referitoare la vânătoare şi protecţia fondului cinegetic – Legea nr. 407/2006.

Din dorinţa de a fi de ajutor celor care se gândesc să participe la o vânătoare pe meleagurile ţării, în viitorul apropiat sau mai îndepărtat,  am să prezint în continuare cerinţele ce trebuie îndeplinite în acest sens, precum şi câteva exemple de procese judiciare, proaspăt finalizate, legate de comiterea infracţiunii de braconaj cinegetic. De asemenea, se merită a fi menţionate şi speciile de animale şi perioadele legale în care se poate vâna în anotimpul de iarnă.

Ce se înţelege prin braconaj

Ei bine, conform art. 1 lit. c din legea mai sus menţionată, braconajul este “acţiunea desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condiţiile legale pentru desfăşurarea acesteia din urmă”.  Iar potrivit art. 1 lit. u din acelaşi act normativ, vânătoarea este definită ca fiind “acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea ori uciderea exemplarelor aflate în stare de libertate.

Multe voci din domeniul silvic afirmă faptul că  braconajul poate fi eradicat, însă propun să nu ne amăgim singuri, spun asta pentru că omul este foarte inventiv, iar unii dintre concetăţeni  vânează pentru a se hrăni pe ei şi familiile lor. Un obiectiv mai realist de atins al autorităţilor, ar fi ţinerea sub control a braconajului şi luarea tuturor măsurilor necesare ca acesta să nu capete proporţii.

Activităţile interzise de lege plus explicaţiile de rigoare unde este cazul            

De legi aspre în acest domeniu nu ducem lipsă, alta este problema şi anume punerea în aplicare a acestora! De exemplu, potrivit art. 42 alin. 1, constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei următoarele activităţi:

  • vânătoarea fără permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor în care această opereţiune este realizată de elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care se studiază ca disciplină vânatul şi vânătoarea.
  • vânătoarea fără autorizaţie legală;
  • vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;
  • vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;
  • vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice;
  • vânarea mamiferelor prin utilizarea capcanelor neautorizate;
  • vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă;
  • urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie; (Asta chiar dacă arma de vânătoare este închisă în toc şi descărcată, este interzisă tranzitarea unui alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze).
  • vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze; (Nu se poate invoca de catre nimeni necunoaşterea legii şi implicit nici faptul că nu cunoştea limitele unui fond cinegetic. Indiferent dacă este însoţit de paznicul de vânătoare sau nu, vânătorul are obligaţia de a cunoaşte limitele fondului cinegetic unde este autorizat să vâneze şi, totodată, să nu depăşească aceste limite).
  • vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric; (Este deci permisă vânătoarea pe timp de noapte dacă este desfăşurată la pândă, prin folosirea unor dispozitive care nu amplifică lumina ori permit ochirea (ex.: dispozitive tip nightvision, ori cele cu ochire laser).
  • vânătoarea cu exemplare de păsări de pradă, cu arcuri şi cu arbalete; (Aceste tipuri de vânătoare urmează să fie reglementate şi la noi, avandu-se în vedere faptul că în majoritatea ţărilor din UE sunt permise, gasindu-şi tot mai mulţi adepti).

Complicitatea privind săvârşirea infracţiunii        

 Este bine de ştiut că în toate cazurile,  complicitatea la acţiunile prezentate mai sus, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.

Sancţiunile pecuniare nu sunt mai prejos      

 Pe langa sancţiunile de ordin penal, şi cele de ordin pecuniar sunt destul de consistente. Astfel, bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor precum , armele, mijloacele de transport, trofeele de vânat şi vânatul ce a facut obiectul acelor infractiuni se confiscă.

Dacă mai există vreo urmă de îndoială în ceea ce priveşte asprimea legii, ei bine, “persoanele care se simt cu musca pe căciulă” ar face bine şă cunoască şi conţinutul art. 46. Conform acestui articol, chiar dacă s-a braconat doar o prepeliţă sau un iepure, fapta nu poate fi privită ca una lipsită de importanţă, sancţionabilă doar cu amendă administrativă!

Ce se poate vâna          

În general se vânează mistreţi, prepeliţe, sitari, turturele, porumbei, rate şi gâşte sălbatice, rapitoare cu păr sau pene.  De pe data de 15 octombrie  se vânează fazani, cerb carpatin, cerb lopatar şi urs (ursul se vânează doar pe bază de autorizaţie specială).

Conform statisticilor, ursul din România este într-un regres vizibil, atât din punct de vedere numeric, precum şi din punct de vedere al calităţii populaţiei. Cauza este distrugerea tot mai accentuată a habitatelor sale şi nu în ultimul rând, vânătoarea iraţională la nadă ( în acest caz, este cam impropriu folosit termenul de vânătoare, deoarece braconierii nu trebuie să se obosească prea mult, este suficient să se ascundă într-o cabană sigură şi să aştepte un urs înfometat. Noţiunea de tir cu arma se potriveşte mai bine unei astfel de activităţi).

Numărul  lupilor înregistrează fluctuaţii, în funcţie de zonă. Astfel, în deltă, câmpie şi dealuri este foarte slab reprezentat, dar în zonele montane numărul acestora este în creştere, în dauna erbivorelor. De preferat ar fi să nu se vâneze lup în zona deltei, câmpiilor şi dealurilor, însă, să interzici vânătoarea în zonele de munte ar fi o altă mişcare proastă, asta deoarece lupii  fac prăpăd în rândul cervidelor.

Iubitori de animale sau nu, este datoria noastră, a tuturor să protejăm ceea ce încă mai există pe meleagurile acestei ţări. Vânătoarea de animale trebuie să fie una rezonabilă, în caz contrar, pierderea unor specii de animale va atrage după sine dispariţia altor specii, aceasta deoarece lanţul trofic nu mai este acelaşi fără o verigă.

Ministrul Sănătăţii al Iranului Marizeh Vahid Dastjerdi, singura femeie care face parte din Guvern, a fost demisă din funcţie de către preşedintele Mahmoud Ahmadinejad. Motivul este că aceasta propusese creşterea preţului unui anumit număr de medicamente, din cauza diferenţei de curs valutar şi a sancţiunilor economice occidentale. Preşedintele  Mahmoud Ahmadinejad a fost contra acestei creşteri şi a demis ministrul.
Potrivit unor oficiali iranieni, aproximativ 6 milioane de pacienţi care suferă de boli grave sunt afectaţi de sancţiunile economice occidentale impuse Iranului din cauza programului său nuclear controversat.

Scumpirea energiei electrice şi a gazelor, creşterea accizelor, obligativitatea Cardului Electronic de Asigurări de Sănătate, plata TVA la încasare, precum şi reintroducerea taxei de primă vânzare auto sunt sunt principalele modificări în materie de taxe şi impozite, în anul care vine.
Preţul energiei electrice se va majora cu 10% începând cu 1 ianuarie 2013, incluzând recunoaşterea unor costuri mai mari de producţie de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi suplimentarea ajutorului acordat de stat producătorilor de energie regenerabilă.
Majorarea accizelor pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, produse energetice şi cafea, în anul viitor se datorează creşterii ratei de schimb la care sunt calculate. Accizele la motorină la fel se majorează de la 1 ianuarie, de la 374 euro/tonă la 391 euro/tonă.
Preţul gazelor pentru populaţie urmează să crească cu 10% în 2013, conform calendarului de eliminare a tarifelor reglementate anunţat de ANRE.
Începând cu 1 ianuarie, taxa de primă vânzare auto, va fi din nou obligatorie.
Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS) – documentul de identificare al fiecărui pacient în sistemul de sănătate devine oblugatoriu din 2013.
Începând cu 1 ianuarie 2013 va fi introdusă plata TVA la încasare , care presupune colectarea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor sau prestărilor efectuate, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data emiterii facturii.

 

Anul 2012 pentru România a fost cel mai zbuciumat din punct de vedere politic din perioada postdecembristă. Astfel 2012 este anul în care România a avut trei premieri: Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta.
Chiar de la începutul anului scânteia care a declanşat manifestaţiile populaţiei a fost demisia subsecretarului de stat Raed Arafat din Ministerul Sănătăţii, atacat la televizor de preşedintele Traian Băsescu, fapt care a dus la demisia premierului Emil Boc.
Şi din punct de vedere al celui mai scurt mandat pentru Guvern, anul 2012 este pe primul clasament, adică cu un mandat de doar 78 de zile, Guvernul Ungureanu a căzut pe 27 aprilie.
În final conducerea Guvernului i-a fost încredinţată liderului PSD, Victor Ponta.
Suspendarea lui Traian Băsescu – operaţiune iniţiată de USL, ca în final la data de 21 august 2012, Curtea Constituţională a invalidat referendumul, iar Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni pe 29 august, după 52 de zile de absenţă. Preşedinţii celor două Camere, democrat-liberalii Vasile Blaga şi Roberta Anastase au fost înlocuiţi în regim de viteză cu Crin Antonescu (PNL) şi Valeriu Zgonea (PSD).

Schimbarea noilor ministere presupune şi cheltuieli în plus de la bugetul de stat pentru sigle, ştampile, antete noi, cifra căreia poate să ajungă la sute de mii sau chiar milioane de euro.
Cele mai mari cheltuieli se preconizează a fi la Educaţie, deoarece Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului se va împărţi în:
– Ministerul Educaţiei Naţionale;
– Ministerul Tineretului şi Sportului;
– şi Cercetare Ştiinţifică, cu un ministru delegat.
Astfel pentru toate cele peste 21.000 de unităţi din învăţământul preuniversitar, dar şi universităţile vor avea sigle noi. La aceste cheltuieli se adaugă costurile cu ştampilele şi antetele, cheltuielie putând urca până la aproape 3 milioane de euro.
Dar sunt şi ministere a căror denumire nu a fost schimbată; aceste fiind Ministerul Sănătăţii, Justiţiei, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor Externe.
Premierul va face verificări personal la bugetele cerute de miniştri, neacceptând măriri. Banii alocaţi ministerelor vor fi stabiliţi abia în luna ianuarie, când se va finaliza proiectul de buget.

Din cauza  nivelului mare de accidente provocate de motociclete, scutere și ATV-uri, Parlamentul European a aprobat o serie de noi norme, cu intrare în vigoare din 2016 şi doar după votarea de fiecare stat membru. Potrivit acestora toate vehiculele motorizate cu două sau trei roţi, dar şi vehiculele de tip ATV vor trebui să respecte noi norme de construcţie.
Una din măsurile obligatorii este echiparea cu sistem de frânare ABS pentru toate vehiculele cu două sau trei roţi, dar şi pentru cele de tip ATV cu motoare de peste 125 centimetri cubi. Celelalte vehicule cu o cilindree mai mică de 125 cc, scutere şi alte tipuri de mopede, vor fi obligate să fie echipate cu sistem de frânare combinat – CBS.
Luminile legate automat la contact şi aprinderea lor în permanenţă când motorul este pornit este o altă cerere obligatorie.
Parlamentul European a extins introducerea normelor Euro 4 la motociclete, din 2016, și la mopede din 2017. Şi normele Euro 5 au fost extinse începând cu 2017.

Se discută tot mai des despre certificate verzi şi despre bonusurile acordate producătorilor de energie în cogenerare. Cogenerarea este procedeul prin care se obţine, prin aceeaşi centrală termică, atât energie calorică cât şi curent electric. În principiu, este excelent! Practic, se împuşcă “doi iepuri dintr-un foc”. Însă, multă lume critică modul în care statul susţine producătorii de energie electrică în cogenerare, afirmând că, până la urmă, oalele aruncate se sparg tot în capul consumatorului final, care (contrar unor îndelungi aşteptări) nu plăteşte un preţ mai mic. Dimpotrivă!

Unii afirmă că mecanismele pieţei libere trebuie să primeze aici şi nu schemele de sprijin statal. În faza actuală de evoluţie tehnologică producţia de energie electrică prin cogenerare e destul de costisitoare. Rolul schemelor de sprijin este de a compensa foarte probabilele pierderi ale producătorului. Până la urmă, suportul asigurat de către stat se face pe seama contribuabilului, a omului de rând.

Pe de altă parte, este evident în ce mod se va reflecta pe factura de utilităţi o creştere a preţului de referinţă a curentului electric produs prin cogenerarea de înaltă eficienţă. Şi se poate deja anticipa cine va avea la sfârşit mai puţini bani prin buzunare.

Cadou de Anul Nou – Ordinul 44/2012

După cum ştiu prea bine toţi cei interesaţi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei aprobă, prin ordin, atât preţurile de referinţă cât şi metodologiile de calcul ale acestora, aplicabile în sectorul energetic. În ceea ce priveşte atribuţiile, A.N.R.E. aprobă reglementările necesare promovării cogenerării de înaltă eficienţă, promovează eficienţa energetică în rândurile consumatorilor finali şi producerea de energie pornind de la surse regenerabile. Totodată, urmăreşte modul în care sunt puse în practică aceste reglementări.

În primul rând pentru operatorii economici din sfera energetică, dar şi pentru noi, toţi ceilalţi, este bine de ştiut faptul că recent a fost publicat Ordinul nr. 44/2012 privind aprobarea preţului de referinţă şi a preţurilor de reglementare pentru energia electrică, aplicabile în anul 2013 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare ce beneficiază de bonus.

Reglementarea se regăseşte în cuprinsul Monitorului Oficial nr. 851 din data de 17 decembrie 2012 iar prevederile sale vor intra în vigoare curând, adică de la 1 ianuarie 2013.

Bonusuri pentru (unii) producători

Determinarea tarifelor reglementate pentru energia electrică produsă în cadrul centralelor de cogenerare de mare eficienţă este fundamentată pe principiul aplicării prevederilor schemelor de sprijin, statornicite prin hotărâre de Guvern. Anual, preşedintele A.N.R.E. stabileşte prin ordin preţul de vânzare prin contracte reglementate al energiei electrice produse în cogenerarea de înaltă eficienţă.

Reamintim faptul că modul de stabilire şi de ajustare a preţurilor reglementate pentru energia electrică dar şi valoarea bonusurilor atribuite pentru energia electrică produsă în cogenerare, în intervalul de acordare a schemei de sprijin, se face printr-o metodologie aprobată de preşedintele A.N.R.E. în acest scop.

La vânzarea energiei electrice prin contracte reglementate sunt utilizate, de către producătorii beneficiari ai schemei de sprijin, preţurile determinate conform sus-menţionatei metodologii (aprobată prin Ordinul A.N.R.E. nr. 3/2010). Pentru fiecare unitate de energie (MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în sistemul electro-energetic naţional, producătorii de energie electrică primesc un bonus financiar, acordat cu regularitate.

Producătorii de energie beneficiari ai schemelor de sprijin sunt stabiliţi anual de către A.N.R.E. Atunci când aceşti producători vând energia electrică pe piaţa concurenţială, bonusurile cuvenite sunt acordate cu condiţia existenţei mijloacelor necesare măsurării cuantumului de energie electrică distribuit pe intervalul de timp stabilit.

Bonusul este determinat individual pentru fiecare producător de energie în cogenerare, în funcţie şi de combustibilul întrebuinţat cu preponderenţă. Acordarea acestor bonusuri vizează compensarea diferenţei dintre cheltuielile producerii de energie electrică în cogenerare (de înaltă eficienţă) şi veniturile produse prin valorificarea pe piaţă a aceleiaşi energii.

Preţurile pe 2012. Ziua nu-i ca noaptea!

Pentru 2012, Ordinul 49/2011 al ANRE prevedea un preţ de referinţă de 172,00 lei/MWh pentru energia produsă în centralele de cogenerare şi vândută prin contracte reglementate de căre producăorii de energie electrică şi termică ce beneficiază de schema de sprijin.

În schimb, pentru energia electrică produsă în centralele de cogenerare şi vândută în orele de zi de către producătorii de energie electrică şi termică ce beneficiază de schema de sprijin, pe bază de contract reglementat de vânzare-cumpărare a energiei electrice încheiat cu furnizorii, s-a practicat, în 2012, un preţ de 215,00 lei/MWh.

Pentru energia electrică produsă în centralele de cogenerare şi vândută în orele de noapte preţul reglementat al energiei electrice a fost de 86,00 lei/MWh. La rândul său, energia electrică produsă în centralele de cogenerare, de către producătorii având numai grupuri nedispecerizabile, a fost vândută cu un preţ reglementat de 172,00 lei/MWh, exclusiv TVA, atât în orele de zi, cât şi în cele de noapte.

Ţin cu noi… noile preţuri? Asta-i întrebarea!

Să facem o comparaţie cu tarifele pe 2012! Pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi apoi valorificată pe parcursul anului 2013 de către producătorii de energie electrică şi termică ce beneficiază de bonus, a fost aprobat un preţ de referinţă de 189 lei/MWh. Este de menţionat că valoarea de mai sus nu include şi TVA-ul. Acest lucru este valabil şi pentru celelalte preţuri stabilite în cuprinsul Ordinului nr. 44/2012, pe care le vom preciza deîndată.

De asemenea, pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi vândută în temeiul contractelor reglementate în orele de zi de către producătorii de energie electrică şi termică ce beneficiază de bonus, se stabileşte un preţ de 216 lei/MWh.

În schimb, producătorii de energie electrică şi termică beneficiari ai bonusurilor, vor putea practica un preţ de 135 lei/MWh, în ceea ce priveşte energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ulterior vândută pe bază de contracte reglementate în orele de noapte.

Totuşi, pentru energia electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă şi apoi valorificată pe bază de contracte reglementate atât în orele de zi cât şi în orele de noapte de către producătorii de energie electrică şi termică ce beneficiază de bonus şi care posedă sau operează exclusiv unităţi de cogenerare nedispecerizabile, Ordinul A.N.R.E. aprobă preţul de 189 lei/MWh. Evident, tot fără ca TVA- ul să fie inclus în preţ!

Aceste dispoziţii sunt valabile atât pentru producătorii de energie beneficiari ai bonusurilor cât şi pentru celelalte categorii de operatori economici incluşi aici. Respectarea şi aplicarea acestor reglementări va fi monitorizată cu stricteţe (ca şi până acum!) de către structurile din componenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Şi cu noi cum rămâne?!

Cresc preţurile de referinţă. Producătorul se conformează, vinde mai scump. Ca urmare, furnizorul, dintotdeauna temător şi grijuliu să nu iasă în pagubă, creşte tariful… plătit de noi toţi.

Cu sau fără cogenerarea de înaltă eficienţă, din ianuarie 2013 costul energiei electrice pentru consumatorii casnici va creşte cu 10%. Întâi preţurile vor fi suficient de mari încât să poată fi văzute pe factură, fără ochelari. După 2-3 ani vor fi vizibile chiar şi… pe întuneric.

În acest ritm “de creştere susţinută”, mulţi vor ajunge iarăşi la opaiţ. Paradoxal este că, la fel ca şi centralele ultramoderne de înaltă eficienţă, flacăra lămpii cu gaz produce lumină… dar şi căldură. Cogenerare în toată regula!