Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a publicat un proiect de hotărâre privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă.
Conform actului normativ, centrul comunitar de învățare permanentă este instituție publică de interes local, cu personalitate juridică, care implementează, la nivelul comunității, politicile și strategiile în domeniul învățării pe tot parcursul vieții pentru dezvoltarea comunității și îmbunătățirea calității vieții oamenilor.
Scopul centrului comunitar de învățare permanentă este să răspundă flexibil şi adaptat nevoilor de educaţie permanentă ale membrilor comunităţii, în cadrul unei structuri instituţionale adecvate. La activitățile desfășurate în centru poate participa orice cetățean român, fără discriminare, precum și orice cetățean străin rezident pe teritoriul României.
Activitatea centrului comunitar de învățare permanentă vizează: a) identificarea și satisfacerea nevoilor de educație permanentă la nivelul comunității locale pentru toate categoriile de copii, tineri sau adulţi; b) corelarea studiilor și analizelor cu documentele de planificare strategică a educației și formării profesionale de la nivel județean – Planul Local de Dezvoltare a Învățământului (PLAI) și cu Planul Regional de Dezvoltare a Învățământului (PRAI); c) oferirea de informații actualizate și complete referitoare la tipurile de servicii educaționale disponibile în comunitate sau în afara acesteia, utilizând mijloace diferite de comunicare; d) dezvoltarea și diversificarea serviciilor educaționale pentru comunitate prin oferirea unor activități cât mai variate de învățare pe tot parcursul vieții; e) dezvoltarea și diversificarea competențelor sociale, profesionale și a abilităților de viață la membrii comunității; f) oferirea oportunităţilor de învăţare permanentă cât mai aproape de beneficiari, în propriile lor comunităţi; g) creșterea nivelului de educație a membrilor comunității aparținând grupurilor dezavantajate, prin programe remediale, în vederea reducerii riscului de excluziune socială; h) creșterea șanselor de integrare socio-profesională și de dezvoltare personală pentru membrii comunității, prin oferirea de cursuri adaptate la nevoile pieței muncii și la nevoile personale; i) facilitarea integrării/reintegrării membrilor comunității pe piața muncii și crearea premiselor pentru învățarea pe tot parcursul vieții prin validarea rezultatelor învățării non-formale și informale; j) creșterea implicării active a cetățenilor în viața comunității prin promovarea conceptului de îmbătrânire activă; k) gestionarea informațiilor la participarea cu privire la participarea beneficiarilor la activitățile oferite de centru; l) promovarea valorilor culturii universale, naționale și locale; m) valorificarea tradiţiilor şi a capitalului uman de la nivelul comunităţii prin integrarea valorilor culturale locale în oferta de educație permanentă.
În funcție de specificul activității, centrul comunitar de învățare permanentă poate elibera documente care să ateste dobândirea anumitor cunoștințe, abilități, competențe, calificări. Documentele eliberate diferă în funcție de durata și specificul activității și pot fi: adeverințe, atestate, certificate de calificare profesională, certificate de competențe, diplome.
Month: November 2012
Legea privind finanţele publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă reglementarea cadru a procedurilor de formare, administrare, angajare şi utilizare a fondurilor publice, precum şi a responsabilităţilor instituţiilor publice implicate în procesul bugetar.
După momentul intrării în vigoare a legii, respectiv 1 ianuarie 2003, şi până în prezent, o serie de evenimente şi factori endogeni sau exogeni fac imperios necesară ajustarea procedurilor bugetare şi introducerea de noi elemente în managementul de ansamblu al procesului bugetar.
În acest sens, Ministerul Finaţelor Publice propune un proiect de modificare a Legii 500/2002.
Conform proiectului de act normativ angajarea se va face în limita creditelor de angajament aprobate prin buget, iar plata în limita creditelor bugetare, eliminându-se prevederea din vechea reglementare potrivit căreia pentru acţiunile anuale se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi în limita creditelor bugetare.
Printre principalele noutăţi cuprinse în noul proiect, se menţionează şi definirea clară a conceptelor, termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul legii integrate în contextul noii abordări bugetare: angajament bugetar; angajament legal; angajarea cheltuielilor; acţiuni multianuale; bugetul general consolidat şi cadrul bugetar pe termen mediu; credit de angajament; creditul bugetar; virare de credite; redistribuire de credite; deficit calculat conform Sistemului European de Conturi, etc.
Redefinirea calendarului bugetar în cadrul procedurii bugetare, introducerea unor prevederi referitoare la investiţiile publice, introducerea unor reguli de execuţie bugetară, introducerea unor prevederi referitoare la consecinţele neachitării arieratelor şi alte completări aduse în proiectul de lege pot fi descărcate pe site-ul www.mfinante.ro.
Guvernul României a propus un proiect de hotărâre pentru stabilirea numărului autorizaţiilor de muncă ce pot fi eliberate străinilor în anul 2013. Dacă acesta va fi aprobat, în anul viitor vor fi eliberate un număr total de 5.500 de autorizaţii străinilor care doresc să se încadreze în muncă sau să presteze muncă în România în baza deciziei de detaşare a unui angajator persoană juridică străină, defalcate pe tipuri de autorizaţii de muncă, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.
Din aceste 5.500 de autorizaţii de muncă 3.000 sunt pentru lucrători permanenţi, 900 – pentru lucrători detaşaţi, 800 – pentru lucrători înalt calificaţi, 100 – pentru lucrători sezonieri, 100 urmează a fi autorizaţii de muncă nominale, 200 – pentru lucrători stagiari, 300 – pentru sportivi – 300, şi 100 pentru lucrători transfrontalieri.
În cazul că numărul cererilor pentru eliberarea de autorizaţii de muncă depăşeşte cifra de 5.500, acesta poate fi suplimentat la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Aceşti 5.500 de straini care ar fi încadraţi în România în baza autorizaţiilor de muncă ar reprezenta 0,13% din numărul total al efectivului de salariaţi din economie.
Categories
Majorare de salarii pentru bugetari
Veste bună pentru angajaţii din sfera bugetară. Cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice va fi majorat cu 7,4% începând cu data de 1 decembrie 2012. Aceasta este a doua etapă de majorare a salariilor, stabilită prin Ordonanţa de Urgenţă 19/2012 a Guvernului Ponta în vederea recuperării reducerilor salariale din iunie 2010. Prima etapă de majorare a fost în iunie, când salariile bugetarilor au crescut cu 8% faţă de nivelul din mai.
Reamintim că fondul de salarii pentru aparatul bugetar a fost redus cu 25% de la 1 iunie 2010, prin Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare. Însă această diminuare a fost recuperată parţial în ianuarie 2011.
Calendarul de majorare este în vigoare şi pentru creşterea cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut.
De asemenea majorarea se referă şi la personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ.
A intrat în vigoare Hotărârea C.S.M. nr. 975/2012 pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005, şi anume, modificările se răsfrâng asupra regulilor de repartizare a judecătorilor de la o secţie la alta a instanţei. Repartizarea judecătorilor ţine de competenţa colegiului de conducere a C.S.M.
Noile reglementări stabilesc criteriile de selecţie în cazurile în care mai mulţi judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secţie sau, îşi exprimă acordul în acest sens ori niciun judecător nu este de acord cu repartizarea la altă secţie.
Criteriile sunt următoarele:
– experienţa profesională anterioară în domeniul de activitate al secţiei la care se doreşte mutarea;
– absolvirea cursurilor de formare profesională în domeniul respectiv;
– pregătirea profesională realizată prin doctorat, masterat, studii postuniversitare, precum şi specializarea pentru care s-a optat la concursul de promovare în funcţii de execuţie;
– vechimea în funcţia de judecător.
În aplicare criteriilor menţionate, se vor lua în considerare, cu prioritate, secţiile cu un domeniu de activitate apropiat de cel al secţiei la care se doreşte repartizarea şi, volumul de activitate al secţiei de la care se intenţionează mutarea. De asemenea, colegiul de conducere poate aproba o perioadă de maximum 2 luni în care acesta să nu participe la şedinţele de judecată şi să aibă posibilitatea formării profesionale, în funcţie de specializarea noii secţii.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a pus în dezbatere proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Noile modificări presupun ca la stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure să se ia în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale, cu excepţia alocației pentru susținerea familiei prevăzută de Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, art. 36*1 introdus aduce ca noutate că recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de ajutor social se poate face din sumele acordate aceleiaşi familii/persoană singură, ca beneficii de asistenţă socială din bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale, prin agenţiile teritoriale.
Guvernul a decis ca în luna decembrie a anului 2012 revoluţionarii să primească 34% din restanţele la indemnizaţii, în baza articolului 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 53/2010, cuvenite beneficiarilor Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.
Casele judeţene de pensii, Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi casele de pensii din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, vor achita plata indemnizaţiilor restante.
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1061/2012 aduce ca noutate faptul că secţia corespunzătoare a Consiliului soluţionează şi sesizările prin care inspectorii judiciari constată, în urma efectuării de verificări cu privire la activitatea necorespunzătoare a unui judecător sau procuror, că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dar există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
Noul act normativ modifică astfel Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 975/2012 pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 aduce ca noutate faptul că în exercitarea atribuţiei Colegiului de conducere de a dispune repartizarea judecătorilor de la o secţie la alta a instanţei, în cazurile în care schimbarea specializării este justificată de existenţa unui dezechilibru vădit şi de durată între secţii, sub aspectul volumului de activitate, criteriul principal care va fi avut în vedere de colegiul de conducere constă în solicitarea expresă a unor judecători, iar în lipsa unor astfel de solicitări, în acordul celor în cauză. La solicitarea judecătorului ce urmează a fi repartizat la altă secţie, colegiul de conducere poate aproba o perioadă de maximum două luni în care acesta să nu participe la şedinţele de judecată şi să aibă posibilitatea formării profesionale, în funcţie de specializarea noii secţii.
Dacă mai mulţi judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secţie sau, după caz, îşi exprimă acordul în acest sens ori niciun judecător nu este de acord cu repartizarea la altă secţie, vor fi avute în vedere, în ordine ierarhică, următoarele criterii de selecţie:
a) experienţa profesională anterioară în domeniul de activitate al secţiei la care se doreşte mutarea;
b) absolvirea cursurilor de formare profesională în domeniul respectiv;
c) pregătirea profesională realizată prin doctorat, masterat, studii postuniversitare, susţinere de referate sau lucrări în congrese, seminare, alte forme de dezbatere, articole sau studii apărute în publicaţii de specialitate, precum şi specializarea pentru care s-a optat la concursul de promovare în funcţii de execuţie;
d) vechimea în funcţia de judecător, caz în care va fi avută în vedere vechimea cea mai mare în funcţia de judecător, dacă mai mulţi judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secţie sau, după caz, îşi exprimă acordul în acest sens, ori vechimea cea mai mică în funcţia de judecător, în situaţia în care niciun judecător nu este de acord cu repartizarea la altă secţie.
În aplicarea criteriilor menţionate vor fi avute în vedere, cu prioritate, în măsura posibilului, secţiile cu un domeniu de activitate apropiat de cel al secţiei la care se doreşte repartizarea şi, în cadrul acestui criteriu, volumul de activitate al secţiei de la care se intenţionează mutarea.
Marţi, 27 noiembrie, Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Potrivit acestuia, obligaţia de a notifica serviciul de asistenţă socială cu 40 de zile înainte de a părăsi ţara, nominalizând persoana care se va ocupa de întreţinerea copilului pe perioada absenţei, o au părinţii sau tutorii care au copii în întreţinere şi doresc să plece la muncă în străinătate.
Scopul Proiectului de lege constă în monitorizarea la nivelul autorităţilor locale şi centrale a situaţiei numărului de copii rămaşi în ţară în îngrijirea altor persoane.
Alte prevederi introduse de Proiectul de Lege sunt menite să asigure o mai bună responsabilizare a părinţilor în creşterea şi îngrijirea copilului, cu interzicerea folosirii copilului în activităţi de practicare a cerşetoriei în scopul de a obţine foloase materiale, a sancţionării cadrelor didactice în situaţia aplicării de tratamente umilitoare sau degradante, a sancţionării serviciilor publice de asistenţă socială pentru neîndeplinirea atribuţiilor.